Tu stiai ce se intampla in organismul tau cand nu ai un somn de calitate?

Circula pe net o multime de legende urbane despre faptul ca Napoleon dormea doar 3 ore pe noapte si a ajuns Imparatul Frantei. Sau ca poti sa fii functional cu doar 5 ore de somn pe noapte. Dar specialistii contrazic aceste aspecte. De fapt, daca fara mancare sau cu hrana putina putem rezista saptamani, chiar luni, fara somn sau fara odihna creierul nostru intra in colaps si poate provoca decesul prin intreruperea legaturilor cu celelalte organe.

Ce pericole ne pandesc daca nu ne odihnim?

Potrivit specialistilor care au analizat riscul unor afectiuni cardiace la cei care lucreaza in ture de noapte, a aratat ca lipsa de somn reduce variabilitatea ritmului inimii si activitatea in timpul noptii, impiedicand functionarea normala a inimii. Angajatii respectivi au prezentat si o crestere a norepinefrinei, un hormon al stresului, care duce la constrictia vaselor de sange, expansiunea traheei si cresterea presiunii sanguine.

Totodata, lipsa de somn declanseaza si procese inflamatorii in corp, ducand la un nivel marit de proteina C-reactiva in sange. Un studiu a aratat ca durata redusa a somnului pe parcursul a 5 ani a dublat nivelul proteinei C-reactiva si de interleukina-6 in sange. Aceste procese maresc predispozitia corpului catre diferite boli, inclusiv afectiuni cardiovasculare, dar si depresie.

➡ Efectele somnului asupra memoriei

Lipsa unui somn adecvat are un efect extrem de nociv asupra performantei fizice si mentale si afecteaza functiile cognitive, inclusiv memoria. Lipsa de atentie, performanta cognitiva redusa, reactiile intarziate la stimuli si instabilitatea emotionala sunt semne de oboseala care se pot agrava in timp. Totodata, perioadele mai lungi de privare de somn duc la deteriorarea ADN-ului si maresc riscul aparitiei de cancer si diabet. Lipsa cronica de somn este asociata cu modificari epigenetice, in principal metilarea genelor ceasului biologic care duce la deteriorarea ADN-ului in celulele neuronale si la predispozitia catre boli.

➡ Cum apare somnambulismul?

Nu se stie cum apare, dar sa stie ca este o tulburare a somnului si ca se mosteneste genetic de la parinti daca si acestia erau somnambuli. Mersul în somn e mai frecvent în rândul copiilor, iar episoadele de somnambulism sunt mai dese în perioada adolescentină și preadolescentină. În cazul copiilor și al adolescenților, aceștia încep să se agite în pat în cazul în care au trecut deja de episoadele de vorbire în somn. Somnambulismul este tot un stadiu de somn, doar că in cazul persoanelor care au aceste episoade se declansează ceva la nivel de subconstient, acel loc în spatele hipotalamusului.

Persoanele care suferă de această tulburare efectuează activități motorii automate simple sau complexe, precum mișcări, mers sau vorbire, în timpul somnului fără a fi conștiente. Somnambulismul se produce între fazele 3 și 4 ale somnului, respectiv în etapa somnului lent. Somnambulismul se petrece mai des în rândul copiilor și adolescenților și se estimează că 19% din populația mondială o experimentează în grade mai pronunțate sau mai ușoare. În general episoadele de somnambulism sunt izolate dar sunt și persoane, între 1 și 6%, care prezintă episoade de somnambulism în mod repetat. Cauza producerii acestor tulburări este necunoscută și nu există un tratament eficient.

➡ De ce avem nevoie de somn?

Creierul uman are nevoie să se odihnească. Chiar dacă creierul nu doarme niciodată, prin somn se refac anumite legaturi neuronale. Privarea de somn și a unei rutine legată de orele de somn este foarte importanta. In ultimii ani s-au tot facut cercetari cu privire la importanta somnului pentru organism. Oamenii de stiinta din America au declarat ca somnul are, printre altele, rolul de a reface stocul unor anumite celule cerebrale. Altfel spus, in timp ce noi dormim creierul este in continuare treaz si produce un material important numit mielina, material care are rolul de a proteja circuitele cerebrale.

Oamenii de stiinta au constatat ca ritmul in care se formeaza celulele producatoare de mielina – oligodendrocite imature – se dubleaza. Cresterea cea mai marcata s-a inregistrat in faza de somn asociata cu visarea – faza numita REM „rapid eye movement” si era impulsionata de anumite gene. Aceasta prima analiza a fost extrem de importanta pentru lumea medicala. Altfel spus, dincolo de nevoia de odihna si functionalitatea corespunzatoare a mintii noastre, ca raspuns la intrebarea „De ce avem nevoie de somn?”, procesele biologice care se desfasoara in timp ce dormim si-au aratat importanta.

➡ Ce inseamna un somn sanatos pentru creierul nostru?

De-a lungul timpului, cercetatorii s-au concentrat asupra neuronilor, studiind modul in care activitatea acestora difera in starea de somn fata de cea de veghe. Studiul a aratat ca si alte celule ale sistemului nervos care produc mielina isi modifica semnficativ modul de functionare. Studiile viitoare ar putea clarifica daca somnul afecteaza sau nu simptomele sclerozei multiple. In plus, oamenii de stiinta incearca sa descopere daca lipsa de somn din perioada adolescentei, ar putea avea consecinte asupra creierului, pe termen lung.e Potrivit specialistilor, somnul adanc permite organismului de a se recupera mai bine de factorii nocivi, cum ar fi stressul si razele ultraviolete – cu alte cuvinte, este adevarata remarca cu privire la somnul de frumusete.

➡ Institutul RoNeuro si Confort Merino – Un studiu in premiera in Romania despre calitatea somnului la romani

Chestionarul despre calitatea somnului face parte dintr-o campanie de comunicare realizată de Confort Merino ce are ca obiectiv susținerea alegerilor sănătoase în viața de zi cu zi, și importanța pentru sănătate a unui somn bun. Studiile științifice pentru evaluarea calității somnului sunt aproape inexistente în România motiv pentru care a fost inițiat parteneriatul cu Institutul RoNeuro – Centrul pentru Cercetare și Diagnostic Neurologic – Cluj-Napoca pe acest subiect. ,,Cu acest studiu de somn, ne-am propus, pe lângă descoperirea obiceiurilor de somn ale românilor, să evaluăm și prevalența tulburărilor de somn și precum și identificarea celor mai frecvente cauze ale calității slabe a somnului.,, – ne-a explicat Oana Tatu, Co-Fondator Confort Merino. În chestionar s-a folosit o scală validată în evaluarea calității somnului și anume Chestionarul Pittsburgh pentru Evaluarea Calității Somnului – Pittsburgh Sleep Quality Index – PSQI)

Poti sa completezi si tu chestionarul aici si afla ce trebuie sa faci ca sa te poti odihni mai bine.

➡ Ce nu stiai despre somn

Cercetatorii britanici au descoperit ca insomnia cronica si episoadele dese in care nu ne odihnim suficient micsoreaza in timp creierul. Acestia au descoperit ca pacienţii care sufereau de insomnie cronică aveau mai puţină materie cenuşie în cortexul orbitofrontal stâng decât cei care dormeau bine. De obicei, această afecţiune este caracteristică oamenilor care suferă de depresie sau de sindrom posttraumatic.

12% din populaţia planetei visează alb-negru, însă înainte de apariţia televizorului color procentul acestora era de aproximativ 75%. Specialiştii susţin că un om reţine doar 10% din ceea ce a visat într-o noapte. De aceea, de nulte ori nu mai putem povesti ceea ce am visat, Practic, la 5 minute după ce ne trezim ne amintim doar 50% din vis, iar după 10 minute, il uităm în proporţie de 90%. Somnul REM (faza în care avem vise) apare în rafale, la aproximativ 90 de minute după adormire, însumând, de regulă, aproximativ 2 ore pe noapte.

Unii oameni de ştiinţă cred visele ne ajută să fixăm anumite amintiri în memoria pe termen lung. Alţii, dimpotrivă, sunt de părere că visele ne ajută să eliminăm unele amintiri care suprapun, care altfel ne-ar bloca activitatea creierului. Somnul REM poate avea un rol important în dezvoltarea creierului. Somnul copiilor prematuri e reprezentat în proporţie de 75 la sută de faza REM, ceea ce înseamnă cu 10% mai mult decât în cazul copiilor născuţi la termen.

Bibliografie:

Abdel Fattah, E. A., Hashem, H. E., Ahmed, F. A., Ghallab, M. A., Varga, I., and Polak, S. Prophylactic role of curcumin against cyclosporine-induced nephrotoxicity: Histological and immunohistological study. Gen.Physiol Biophys. 2010;

Abraham, S. K., Sarma, L., and Kesavan, P. C. Protective effects of chlorogenic acid, curcumin and beta-carotene against gamma-radiation-induced in vivo chromosomal damage. Mutat.Res 1993;

Adhvaryu, M. R., Reddy, N., and Vakharia, B. C. Prevention of hepatotoxicity due to anti tuberculosis treatment: a novel integrative approach. World J Gastroenterol. 8-14-2008;

Agarwal, K. A., Tripathi, C. D., Agarwal, B. B., and Saluja, S. Efficacy of turmeric (curcumin) in pain and postoperative fatigue after laparoscopic cholecystectomy: a double-blind, randomized placebo-controlled study. Surg Endosc. 6-14-2011;

Agrawal, D. K., Saikia, D., Tiwari, R., Ojha, S., Shanker, K., Kumar, J. K., Gupta, A. K., Tandon, S., Negi, A. S., and Khanuja, S. P. Demethoxycurcumin and its semisynthetic analogues as antitubercular agents. Planta Med. 2008;