CINE NU E GATA – un nou film românesc independent la Piața de Film a Festivalului de la Cannes
CINE NU E GATA, noul lungmetraj în regia lui Florian Anghel, bazat pe romanul omonim scris de Iulia Nani, reprezintă un fenomen unic în cinematografia din România, atât prin devenirea sa „din culise”, cât și prin standardele pe care încearcă să le stabilească din punct de vedere creativ. Producția acestui film este independentă și finanțată printr-un grup format din peste 30 de profesioniști cu zeci de filme în portofoliu – Demiourgos Pictures, prin tehnologie blockchain. La bugetul de 500.000 de dolari al filmului a contribuit și publicul, prin diverse forme de crowdfunding, persoane care vor participa și la profituri, fiind totodată producători oficiali. Așadar, CINE NU E GATA este un reper de inovație în realizarea unui proiect creativ în România, propunându-și să rescrie regulile jocului.
Pe data de 18 mai, de la ora 14:00, filmul va avea o proiecție privată în cadrul târgului cinematografic Marche du Film de la Cannes, cu dezideratul de a adăuga la distribuția deja asigurată în Statele Unite și UK companii dornice să-l răspândească în cinematografele din restul lumii.
Titlul în limba engleză este Wonder Coach și oferă o perspectivă mai clară asupra temei: Victoria Lungu, o femeie ambițioasă și capabilă, sufocată de mediul corporatist restrictiv și inert, își reinventează viața, devenind un coach profesional care este dispus să încalce o sumedenie de limite pentru a-și ajuta clienții, chiar și cu forța dacă e nevoie. La granița dintre comedie neagră, dramă și… film cu supereroi, CINE NU E GATA are o distribuție pe măsură, din care fac parte Ioana Budu în rolul Victoriei Lungu, Daniela Nane, Oltin Hurezeanu, Mihai Marinescu și Loredana Groza (care va lansa și o piesă asociată filmului).
”Am fost inspirat de Lynch și Villeneuve pentru a crea universul Victoriei Lungu. O lume întunecată, dar seducătoare. Este un produs cu care eu sunt convins că vom seta cu totul alte standarde în filmul românesc. Noi suntem generația 3.0 a filmului românesc.” – Florian Anghel, regizor și scenarist, în Zile și Nopți.
În urma unui refuz de finanțare primit de la Centrul Național al Cinematografiei (CNC), Florian Anghel s-a înflăcărat cu atât mai mult, adunând în jurul său o echipă creativă și de producție care este pregătită să stea lângă repere ale cinematografiei globale și să redefinească modul în care arată și se aude un film românesc contemporan. Producătorul Paul Arion este unul dintre cei mai cunoscuți exponenți ai acestei echipe, un expert în efecte digitale, director de imagine și regizor care a lucrat la filme ca Dune (2021), Avengers: Endgame (2019) și Blade Runner 2049 (2017). Montajul este realizat de Ovidiu Văcaru, cunoscut pentru Miami Bici (2020) și Miami Bici 2 (2023), iar scenografia, pe care Florian Anghel o vede ca fiind unul din cele mai importante și formidabile aspecte ale filmului, este realizată de Cristina Paula Ana Barbu – Manor House (2020), Moartea Domnului Lăzărescu (2005). Mixajul final de sunet va fi realizat de un partener din Los Angeles.
În spatele acestui film se află o viziune care poate schimba mentalitățile și limitările din spațiul cinematografic românesc. Titlul CINE NU E GATA sună în acest context ca o provocare aruncată nu doar publicului, ci și industriei de film – compania Demiourgos Pictures deține deja 40 de scenarii originale și țintește să producă trei filme pe an. Acesta este doar începutul, un proof of concept pentru o mișcare de înnoire și de repoziționare a industriei de film din România. Echipa pregătește deja următorul proiect, o co-producție România/SUA, în limba engleză, cu o distribuție internațională de top.
CINE NU E GATA / Wonder Coach va intra în circuitul de festival între iulie și noiembrie – decembrie 2024, urmând apoi lansarea în cinematografele din România, SUA și Europa, în februarie – mai 2025.
„Pe lângă beneficiile educaționale, acest program oferă o platformă solidă pentru crearea unor noi relatii, permițând participanților să se conecteze și să facă schimb de idei cu colegii, îmbunătățind experiența lor de învățare în general”, a declarat Eric Bartha – director de investiții SeedBlink.
Într-un alt colț al lumii, în India, protagonista din Fata îndărătnică (The Adamant Girl, r. PS Vinothraj, premiat anterior la TIFF pentru debutul cu Pebbles) se luptă, la rândul ei, cu o situație absurdă din cauza societății profund patriarhale care nu concepe că o tânără ar putea decide persoana de care se îndrăgostește. Tot din India vine și Fetele tot fete (Girls Will Be Girls, r. Shuchi Talati), o poveste coming of age a unei adolescente dintr-un pension din Himalaya, a cărei mamă nu pare să fi cunoscut nici ea maturizarea.
Câștigător al competiției Big Screen a Festivalului de la Rotterdam, Bătrânul burlac (The Old Bachelor, r. Oktay Baraheni) e o dramă camerală de familie de proporții shakespeariene, unde cauza problemelor este aceeași lume patriarhală (de data asta, e vorba despre Iran) care nu știe cum sau nu vrea să funcționeze altfel.
Maturizarea forțată apare în Frate de-o vară (Summer Brother, r. Joren Molter, Olanda), un debut tăios despre o familie aparent fără speranță și fiul cel mic nevoit să crească brusc pentru a se salva. Tema adolescenței și a familiei este explorată și în Celălalt fiu (The Other Son, r. Juan Sebastián Quebrada, Columbia), în care un tânăr încearcă să facă pace cu moartea fratelui său și să găsească un mod prin care să-și continue viața.
Inspirat de poveștile migranților care au plecat din Andaluzia în Catalonia, Cadru permanent (The Permanent Picture, r. Laura Ferrés, Spania) e un fascinant melanj de comedie, realism și melodramă în care o directoare de casting cutreieră periferia Barcelonei în căutarea unor fețe “normale” pentru campania de imagine a unui partid politic.
Omul de argilă (The Dreamer, r. Anaïs Tellenne, Franța) este un basm despre puterea nebănuită a artei. Raphael, un bărbat cu alură de golem, fără un ochi, locuiește cu mama lui și are grijă de un conac părăsit. Apariția moștenitoarei domeniului, o artistă excentrică, îi va deregla existența. Tot o meditație despre artă, dar și un studiu coroziv despre o criză radicală de identitate, este și Daniel Auerbach (Israel), în care David Volach își joacă propriul rol, cel al unui regizor împotmolit în pre-producția noului său film după succesul debutului.
Încrucișând destinele și traiectoriile câtorva personaje aparent disparate, Day Tripper (Yi Ri You, r. Yanqi Chen, China) este un savuros mix de Kaurismaki și Roy Andersson, și, totodată, o cronică neașteptat de acidă și comică a Chinei de astăzi. În aceeași cheie satirică, dar cu un extra shot de vitriol, Hipnoza (The Hypnosis, r. Ernst de Geer, Suedia) este despre un cuplu aparent perfect al cărui echilibru marital e dat peste cap după ce eroina trece printr-o ședință de hipnoză pentru a se lăsa de fumat, dar în schimb începe să se lepede de inhibiții.
Regizat de Cătălin Rotaru și Gabi Virginia Șarga, singurul film românesc din Competiția Oficială este un cocktail detonant de genuri, amestecând comedia neagră cu melodrama și jucându-se frecvent cu absurdul. Unde merg elefanții este povestea unei prietenii improbabile dintre doi eroi nonconformiști – Leni, o fetiță de 9 ani tupeistă și tonică, și Marcel, un tânăr homeless, agitat și miștocar – aflați amândoi în momente dificile ale vieții.
La ediția din acest an a concursului, reputatul violoncelist David Geringas va deschide seria recitalurilor din cadrul Concursului alături de pianistul Mikhail Mordvinov, propunând publicului un program cu titlul „Luminile nordului – Northern lights”, celebra pianistăși marele violonist Shlomo Mintz vor susține recitaluri solo pe scena Ateneului Român, în timp ce renumitul violonist Dmitry Sitkovetsky va cânta alături de Valentin Răduțiu (violoncel) și Lukas Geniusas (pian).Un alt eveniment de prim rang al concursului din acest an va fi recitalul susținut de unul dintre cei mai importanți violoniști români, Liviu Prunaru și câștigătorul ediției a 17-a a Concursului Enescu și violonistul Valentin Șerban, artiști români de renume internațional.
Programul „Litoralul pentru Toți” se dovedește a fi benefic nu doar pentru turiștii cu venituri reduse sau alte restricții financiare, ci și pentru persoanele cu anumite afecțiuni medicale sau care se află la o anumită vârstă. Deoarece marea și aerosolii marine au proprietăți terapeutice recunoscute, sejururile în stațiunile de pe litoralul românesc în cadrul acestui program pot aduce beneficii semnificative pentru sănătatea acestor categorii de persoane. Aerul marin, bogat în aerosoli și ionizat negativ, poate ajuta la ameliorarea simptomelor unor afecțiuni respiratorii, precum astmul sau bronșita. De asemenea, plimbările pe plajă și expunerea la soare în mod moderat pot contribui la îmbunătățirea stării generale de sănătate și la reducerea nivelului de stres, oferind astfel o experiență revitalizantă și terapeutică pentru aceste persoane.
„Vedem progrese mari în domeniu de la un an la altul, unul dintre ele fiind chiar inteligența artificială. De exemplu, Michael Dell, fondatorul Dell, spunea recent că asistăm la o cerere uriașă de procesare a centrelor de date și că este posibil să fie necesară o creștere a capacității centrelor de date de până la 100 de ori în următorii zece ani. Poate părea metaforică această cifră, dar reprezintă un indicator al realității, centrele de date cresc accelerat și se transformă rapid. Suntem la începutul unei noi ere cognitive și asistăm la o revoluție remarcabilă a inteligenței artificiale și machine learning, ceea ce dictează o creștere accentuată a centrelor de date. Totodată vedem și o altă transformare interesantă. Conform unui studiu Uptime Institute, majoritatea centrelor de date on-premise, adică ale corporațiilor în sediile lor, se mută accelerat în off-premise. Prin urmare hyperscale-urile, centrele de date mari, centrele de cloud, centrele edge câștigă foarte mult teren. Dacă în 2020 aveam on-premise 58%, în 2023 aveam o scădere la 48%, iar anul acesta ne așteptăm să ajungă la 43%. Iar unul dintre motivele acestei schimbări este eficiența centrelor de date mari pentru că acestea au costuri mai reduse ca urmare a investițiilor în tehnologii noi, a sistemelor foarte eficiente de răcire”, a declarat Mihai Manole, Managing Partner Tema Energy, organizatorul DataCenter Forum.
„O meditație poetică, remarcabilă, care împletește efemeritatea unei vieți umane în măreția istoriei Pământului, într-un mod de o frumusețe greu de descris.” (VOX), „O capodoperă cinematică transcedentală care poartă spectatorii într-o călătorie spirituală. O odă adusă naturii, familiei și inevitabilității ciclurilor vieții.” (Film Fest Report) – sunt câteva din descrierile pe care critica de specialitate le face documentarului Songs of Earth / Cântecele Pământului (r. Margreth Olin), care va fi proiectat anul acesta în premieră la Brașov la ediția a doua a LYNX Festival (4 – 9 iunie). Documentarul este produs de unul dintre cei mai prolifici realizatori de film germani, Wim Wenders (Wings of Desire / Paris, Texas / Until the End of the World / Perfect Days), nominalizat și laureat de-a lungul carierei sale la numeroase festivaluri mari de film, inclusiv la Cannes.
Songs of Earth / Cântecele Pământului este o compoziție audio-vizuală a forțelor fundamentale ale pământului, iar camera de filmat poartă spectatorul din interiorul celor mai mici componente ale naturii, către panoramele sălbatice din exterior. Tatăl regizoarei este ghidul care poartă publicul prin cea mai pitorească vale a Norvegiei, în care a crescut și unde generații au trăit alături de natură pentru a supraviețui. Sunetele pământului se armonizează pentru a crea muzică din această călătorie uluitoare.
„Peste trei săptămâni începe ce-a de-a doua ediție LYNX Festival și abia aștept! Am vorbit despre cum unul dintre obiectivele acestui proiect este acela de a trezi curiozitatea oamenilor pentru natură și pentru protejarea ei, despre cum a cunoaște este cea mai rapidă cale către a iubi și către dorința de a ocroti. Anul acesta, complementar filmelor educative cu care v-am obișnuit, aducem două experiențe cinematografice diferite. Prima dintre ele este producția care va deschide festivalul, Songs of Earth, propunerea Norvegiei la Premiile Oscar, o meditație profundă asupra relației om-natură privită din perspectiva ciclului universal al vieții. Sperăm că filmul va inspira publicul către reflecție interioară cu privire la ceea ce trăim atunci când contemplăm natura și care este locul nostru în cadrul ei. Cea de-a doua experiență este producția BBC Earth, Antarctica, narată de cunoscutul actor britanic Benedict Cumberbatch, un film 3D care propune spectatorului o călătorie imersivă într-una dintre cele mai aspre și izolate regiuni geografice din lume. Totul sub premisa pertinentă conform căreia ceea ce se întâmplă acolo ne impactează pe noi toți. În spiritul acestei idei care conectează, închei spunând că vă așteptăm la Brașov!”, a declarat Matei Truța, directorul festivalului și vicepreședintele Asociației România Sălbatică.
Antarctica (r. Fredi Devas) este un documentar uluitor despre unul dintre cele mai misterioase teritorii ale Terrei – cel mai rece, cel mai uscat și cel mai vântos loc de pe Pământ, dar în care numeroase viețuitoare prosperă. Deși atât de izolate de noi, Antarctica și Oceanul de Sud care o înconjoară, au un rol vital pentru întreaga planetă, reglând curenții oceanici, nivelul mărilor și reținând cantități enorme de carbon. Va fi nevoie de cooperare și colaborare la nivel mondial pentru a le proteja și pentru a asigura sănătatea viitoare a planetei noastre. Toate acestea sunt povestite cu vocea actorului Benedict Cumberbatch, cunoscut publicului larg pentru rolurile sale din filme precum Doctor Strange, The Imitation Game și The Hobbit.