Etichetă: Hugo

O intrebare care, daca e pusă in randul oamenilor stârneşte rasul…Oare de ce? Se pare că românii nu mai au chef de cărti, jurnale sau alte lucruri asemanatoare, fie din cauza timpului limitat, fie din cauza dezinteresului.

De aceea mi-am propus sa realizez un sondaj de opinie in rândul oamenilor, pentru a vedea care mai sunt preferinţele culturale ale românilor.

Am ramas surprinsă să văd oameni care pur si simplu se amuzau când le adresam întrebari de genul:”Ce aţi citit în ultima vreme?”,”Ce carte v-a impresionat?”sau “Aveţi o carte de suflet pe care vreti sa mi-o descrieti?”. Foarte mulţi nu mi-au răspuns, semn că, fie erau prea grabiţi, fie nu ştiau ce să-mi răspundă.

Pe feţele oamenilor nu vezi decât grija zilei de mâine. Probabil, din acestă cauză, ei consideră că este inutil sa-ţi pierzi timpul citind, când ai putea sa faci ceva productiv şi în acestă poziţie se află peste 80% din cei chestionaţi.

Indreptandu-mi atenţia spre adolescenţi, am rămas uimită să descopăr că mulţi dintre ei nu au auzit de Moliere, de Victor Hugo sau Dumas, nu au descoperit pana acum scrierile acestor scriitori universali exceptionali, care mie îmi umpleau sufletul de bucurie când îi citeam. Mă uitam la ei insistent cerând un răspuns, dar mă loveam de ochi reci, indiferenţi, parcă de sticlă, care parcă-mi spuneau să-i las în pace. După aceste lucruri, vine şi întrebarea logică: “Cum să mai progresăm dacă tinerii de la care avem mari aşteptari, habar nu au de lucruri cu maximă încărcătură culturală, istorică, filosofică?”.

Schimbând întrebările, am fost dezamagită să descopăr că tinerii de liceu nu ştiau ce s-a intamplat la Alba Iulia, sau când a domnit Stefan cel Mare…Cine nu-şi cunoaşte trecutul, nu-şi poate construi viitorul….

Poate că întrebările mele au fost prea grele sau poate cultura unora e plină de lacune. Aşa că nu ar trebui sa fiţi miraţi  să aflaţi că unii se mulţumesc doar cu cititul tabloidelor sau mai bine zis, cu cititul pozelor sau statusurilor de pe facebook.

Aici nu prea mai putem vorbi de preferinţe culturale, pentru că nu nu mai există aşa ceva. Poate doar in mijloacele de transport în comun mai vezi cate o doamnă in vârsta care-şi scoate din geantă o carte, citind-o cu interes, facând abstracţie de zgomotul celor din jur…Chiar dacă tinerilor li se pare ridicol, se pare că ea ştie ce inseamnă să te delectezi cu o lectură bună, să impartaşeşti experienţe frumoase şi interesante, să te pierzi intr-o altă lume.

Mai putem vorbi de preferinţe culturale? Toate lucrurile pe care le fac tinerii se pot încadra in cultural?

E trist să descoperim că ne aflăm pe o pantă descendentă pe toate planurile. E trist să ştim că ne aflăm pe locul 4 în Europa la etnobotanice. E trist să fim catalogaţi doar pentru lucrurile negative pe care le facem…e trist…dar trebuie să ne punem o întrebare: “oare nu putem fi altfel?”, “oare ignoranţa este cuvântul care ne caracterizează?”.

Mă izbesc la tot pasul de răpunsuri precum:”Nu ştiu”,”Nu am auzit”,”Nu ma interesează”,”Nu am timp”,”Nu am chef”, răspunsuri care te fac sa-ţi pierzi raţionamentul şi te provoacă să le spui in faţă că merită ceea ce traiesc, pentru că ignorând şi ei vor fi ignoraţi.

Concluzia a fost să dovedesc, incă o dată, că traim intr-o Românie care a ajuns   intr-o situaţie dezagreabilă pentru că oamenii din ea o fac să fie aşa…Oameni conduşi doar de instincte primare, care ignoră regulile şi principiile, care nu-şi doresc progresul şi evoluţia…Nimeni nu poate fi scos din mediul lui dacă nu-şi doreşte acest lucru.

Noi evoluăm din punct de vedere tehnologic, mentalitatea însă, rămâne aceeaşi.

Aşadar, ca să nu  închei într-o notă atât de tristă, vă spun răspunsul unui tânar de clasa a XII-a, la întrebarea:”Ce ai citit în ultima vreme?”, iar răspunsul care m-a şi amuzat, m-a şi indignat, a venit prompt: ”subtitrarea la Harry Potter”, un răspuns care la nivelul clasei a XII-a este mai mult decât jalnic.

Un reportaj realizat de Doinita STANCIU