Rezumat:
Se spune ca „Atunci cand sunt multi puterea creste” sau, in companiile mari, un brainstorming poate salva o idee sau poate genera una noua care sa ajute brandul sa creasca.
Din pacate, in cazul filmului – „Un etaj mai jos”, faptul ca au fost trei oameni care au scris la scenariu nu numai ca nu a ajutat, dar iti lasa un sentiment total de insatisfactie dupa experienta cinematografica. Practic pierzi doua ore din viata, in tensiune, suspans si cand vine finalul zici – WTF?. E mai rau ca un orgasm nefinalizat. E ca atunci cand pleci la munte, te urci in masina, pornesti masina, motorul se ambaleaza, se ambaleaza, toate butoanele merg, ai destul combustibil, esti plin de endorfine si exitat mental si, cand sa pleci moare motorul. de TOT!
Ce se intampla in film timp de doua ore?
Mai corect intrebarea ar fi – Ce nu se intampla. Avem in tot filmul timp de aproape 2 ore 3 ACTIUNI. 3? #! 3?! Nu e gluma. Avem o bataie rahitica, un moment cand pesonajul principal – domnul Patrascu pune o perdea in camera mamei sale si un scurt moment de familie plus un personaj obscur in fata unui senzor kinekto. Mai avem usi deschise, inchise, Logan parcat, pornit, curbe, masini parcate, ITP, dosare, discutii intrinseci, extrinseci, mancare, apa, cainele prin parc si bea apa.
Daca stau sa ma gandesc bine sunt patru actiuni – e un moment cand stapanul, domnul Patrascu pune cainele sa sara in lacul din CIsmigiu si sa-i aduca un bat.
Care e totusi povestea?
Avem o crima/accident la apartamentul 21 la etajul unui bloc si deasupra sta domnul PatraSCU. Se intampla crima/accident si apare un personaj obscur. Scriu crima/accident nu pentru a pastra suspansul, pentru ca suspansul e oricum singurul lucru care ramane dupa film dar ramane nefinalizat ci pentru ca nu o sa stii pana la final daca a fost crima sau accident si daca acel personaj obscur e personaj negativ sau pozitiv, daca e criminal sau doar are fata de sociopat. Filmul e precum ziarele tabloide din provincie care pun titluri cu semnul intrebarii de parca rolul presei ar fi sa puna intrebari nu sa dea raspunsuri.
Evident un film nu e obligat sa raspunda la nimic. Daca autorul vrea sa mori curios si in chinuri o sa mori curios si in chinuri. Eu doar am plecat dezamagit si nu m-am chinuit decat in perioada in care am stat in sala si am asteptat ca un tampit sa se intample ceva.
Dincolo de viziunea mea, filmul are si cateva parti bune. Domnul Patrascu joaca bine. Personajul obscur isi face rolul cu stoicism si stie sa jongleze cu cuvintele. Apar si doua personaje din Las Fierbinti, nu le dezvalui numele ca sa le descoperiti singuri.
Ce spune regizorul despre film?
Filmul spune povestea lui Pătrașcu, care, după ce are ghinionul de a fi unicul martor la o altercaţie domestică ce se sfârşeşte cu o crimă, trebuie să înfrunte doi „vecini” foarte apropiaţi: unul este ucigaşul, celălalt este propria sa conştiinţă. Protagoniştii filmului sunt actorii Teodor Corban, Iulian Postelnicu şi Oxana Moravec.
Un etaj mai jos este produs de Multi Media Est, în co-producție cu Les Films de l’Après-midi (Franța), Neue Mediopolis Filmproduktion (Germania) și Bleck Film & TV AB (Suedia). Filmul este finanțat de Centrul Național al Cinematografiei din România, Centrul Național al Cinematografiei din Franța, prin programul Aide aux Cinémas du Monde, Mitteldeutsche Medienförderung din Germania, Fondul regional suedez Film I Väst și Programul MEDIA al Uniunii Europene.
Un etaj mai jos ajunge din 18 septembrie în cinematografele din România.
