Cornel Manolache, cu nume său de scenă Rap Obsidian, este un puşti de doar 18 ani care cântă şi compune piese hip-hop de aproape trei ani. Născut sub semnul Zodiacal al Săgetătorului, Rap Obsidian se defineşte ca fiind un tip sensibil, dar în acelaşi timp un caracter puternic care ştie să depăşească momentele critice din viaţă. Pe lângă muzică, Cornel este pasionat de jocurile pe calculator. Dar mai multe în rândurile ce urmează…
BOGDAN DĂRĂDAN: Ce înseamnă numele tău de scenă Rap Obsidian?
Cornel: Obsidian vine dintr-un joc numit Dota, este un nume de erou din acest joc (un erou preferat). În plus, numele eroului este inspirat din natură pentru că obsidianul este o roca vulcanica neagră, densă , care se formeaza prin racirea bruscă a lavei. Asta înseamnă că şi eu sunt un caracter dur, dar în acelaşi timp îmi schimb culoarea şi stările de spirit aşa cum şi obsidianul din negru poate deveni albastru, verzui sau chiar roşiatic cu irizaţii albe:) Sunt o persoană complexă, pe scurt.
BOGDAN DĂRĂDAN: Ce te-a determinat sa te apuci de hip-hop?
Cornel:Nu am început din prima cu muzica hip-hop. La început au fost doar gânduri pe hârtie care s-au transformat în versuri, apoi în rime şi aşa au apărut primele piese. Ele sunt multe, s-au strâns în atâta timp. Sper să găsesc şi resurse să le pot înregistra pe toate într-un studio profesionist. Am ales acest gen de muzică pentru că mă regăsesc uşor în el şi mă ajută să exprim ceea ce simt, hip-hopul a fost şi rămâne din punctul meu de vedere cel mai potrivit mod de a-mi transmite sentimentele.
BOGDAN DĂRĂDAN: Care e diferenta dintre rap si hip-hop?
CORNEL: E o întrebare simplă deşi nu se poate vorbi propriu-zis de o diferenţă ci mai degrabă de o completare. Din punctul meu de vedere, Hip-Hop este cultura, întreg fenomenul, care ţine şi de vestimentaţie şi de atitudine, iar rapul este o ramură a acesteia. Mulţi în schimb spun invers că hip-hop-ul e muzica şi Rap-ul ţine de stil. Ceea ce e cu adevărat important este că muzica rap/hip-hop are de la an la an tot mai mulţi adepţi pentru că în spatele ei se ascund mesaje de revoltă împotriva unui sistem care te îmbolnăveşte.
BOGDAN DĂRĂDAN: Ce mesaje contin piesele tale?
Cornel: Mesajele pe care încerc sa le transmit în piesele mele sunt următoarele: viatapersonală, idei şi opinii despre viaţă în general, ce înseamnă să iubeşti, dramele vieţii, tot ceea ce ţine într-un final de existenţa noastră.
BOGDAN DĂRĂDAN: Ce îţi doreşti de la anul 2013?
Cornel:Îmi doresc multă sănătate în primul rând, sa fie un an nou fericit, şi să am ocazia să pot trage măcar o piesă la un studio profesionist.
Te-am dorit cum doreste pamantul o ploaie
Verile,cand e ars si uscat de vapaie,
Clipe dragi spulberate de vant si furtuna,
Toate sperantele adunate le’ai lasat in urma
Te’am dorit cum doreste o floare sa infloreasca
Te’am iubit mult de tot ca pe o fiinta cereasca
Amintirile, promisiunile toate acestea care
Le visam cu ochii deschisi privind in departare
Ti’am fost loial, nu te’am suparat niciodata
Dar de data asta nu ne mai impacam ca altadata
Ai gresit cand ai trecut peste inima mea
Iti pare rau, ai gresit fara a’ti da seama
Mi’ai spulberat toate sperantele,visele
Am ramas singur, pustiu doar cu amintirile
Ai fost totul pentru mine in aceasta viata
Recunosc tot ce e de spus, dau cartile pe fata
Refrenx2
Vise,ganduri, spulberate, arse facute scrum
Ce ravasesc toate prin sufletul meu acum
Ma pandeste la fiecare pas teama de singuratate
Frica ca nu voi mai avea pe cineva aproape
Chiar de va veni ziua aceea in care te vei intoarce
Chiar de va veni iti voi cere sa ma lasi in pace
Totul este trecut,consumat,fumat,terminat
Asa cum este titanicul in ocean scufundat
La fel vei ramane si tu in amintirea mea
O persoana caruia i-am dedicat viata
O persoana ce am pretuit-o mai sus de orice
O persoana ce ii tineam zilnic predice
Dar degeaba, uite ce mi-a rezervat soarta
Ramanand singur, taindu-mi toata creaca
Voi lupta cu capul sus mergand inainte
Chiar de nu va mai avea cine sa ma alinte
Dar iti repet ca intr-o zi te vei intoarce
Iar atunci va fi prea tarziu,voi fi departe
Iti va parea rau de toate, vei regreta
Ziua in care puteai sa fii si acum a mea
Pentru parinti
Multumesc mama,multumesc inca odata
Iti multumesc si tie ca esti alaturi de mine tata
Sunteti de nepretuit,niste ingeri pe pamant
Sunteti de nedescris, doar printr-un simplu cuvant
De aici de pe pamant cat si de acolo de sus
Ve-ti avea intotdeauna un cuvat de spus
Caci voi sunteti eroii mei in aceasta viata
Voi sunteti cei ce-au stiut sa ma ocroteasca
MAMA! este primul cuvant ce l-am pronuntat
Primul cuvant ce nici acum nu l-am uitat
TATA! asculta! oricat de bun sau rau vei fi
Niciodata nu vei sti cat de mult te pot iubi
Nu sunt cuvinte sa pot descrie ce simt pentru voi
Nu sunt litere sa poata scrie cat insemnati voi 2
Si stiu ca ati pierdut nopti la rand doar pentru mine
Sa am de toate, sa fiu fericit, sa ma simt bineSunteti cu siguranta cei mai buni parinti din lume
Sunteti apa si pamant , perfectiunea pentru mine
Imi oferiti tot ce am nevoie sa inaintez in viata
Sunteti aceia ce mi-au redat intotdeauna o ultima speranta
Cuvintele voastre toate sunt de nepretuit
Va multumesc pentru tot, pentru ca m-ati sfatuit
Cum sa dau piept in piept cu viata zi de zi
Cum sa imi aleg cu adevarat adevaratii prieteni
Voi ati stiut intotdeauna cand sa ma alintati
Tati,esti pe departe cel mai bun tata dintre tati
Mami, nu se mai pune bunatatea ta la indoiala
Sau cate ai indurat doar pentru mine tu mama!
Doar cel de Sus stie cat de mult va pot iubi
Doar alaturi de cel de Sus vesnic impreuna vom fi
Dar pana atunci sa ne traim viata aici pe pamant
Sa ne bucuram cu totii impreuna din cand in cand
I.
Ramai cu noi tata chiar de tie mai bine acolo sus
Gandeste-te si la noi, numai eu stiu cat am plans
Din pacate nici ramas bun nu ai apucat sa iti iei
Ma doare sufletul sa stiu ca de sus tu vrei
Inca o zi pe pamant ca tu sa iti iei ramas bun
In fata mea in fata tuturor ce-ti ureaza acum
Un loc linistit acolo sus, iar Dumnezeu sa te ierte
Doar vreau ca asupra noastra cineva sa vegheze
Ai fost TATI de nepretuit! ce ai lasat in spate
Oameni minunati, dar te-ai stins din pacate
Oricum nu mai este mult pana in acea zi in care
Ne vom intalini cu totii acolo sus asteptand la iertare
Ramai cu noi tati vegheaza asupra noastra te rugam
Caci tu vei fi de acum ingerul nostru pazitor
Esti si vei fi un exemplu pentru mine in continuare
Chiar daca acum moartea a ajuns sa ne separeII.
Fii mandru TATA caci ai fost un om de urmat in viata
Numele tau il voi duce mai departe in siguranta
Imi pare rau tata ca sa terminat asa pe neasteptate
Dar asa este viata te surprinde pe la spate
Degeaba plang si ma rog la Dumnezeu TATA!
Caci lacrimile nu rezolva nimic curgand pe fata
Am obrajii umezi si ochii plini de lacrimi indurerate
Suspinand dupa tatal meu ce a plecat departe..
Doamne! ai luat la tine tot ce ai dorit de pe pamant
Din pacate ai luat si persoana pe care eu o plang
Plecarea ta in ceruri acolo sus tata in paradis
Mi-a starnit o imensa durere in suflet de nedescris
Am ramas fara lacrimi plangand dupa tine tata
Sufletul imi e si el secat ca o mare seaca
Atat iti mai pot transimte ca te iubesc enorm
Si doar in vise te mai pot atinge, atunci cand dorm…
sa nu te incarc cu prea multe..
Tu…
Te plac din toate punctele de vedere
Esti cea mai frumoasa stea dintre stele
Esti lumina sufletului,raza mea de soare
Esti o fiinta superba ce-n inima-mi rasare
Din fundul de abis tu mi-ai intins o mana
O ultima speranta ce statea la urma
Tu mi-ai redeschis ochii catre viitor
Mi-ai redat aripile,acum chiar simt ca zbor
Te vreau! Te am! Nu ma satur de tine!
Te ador din tot sufletul stii bine!
Inima imi bate alaturi de a ta in taina
Glasul tau sufletul mi-l alina
Ma faci sa visez in cele mai frumoase culori
Saruturile tale,toate imi dau fiori
Ai aprins flacara iubirii in inima mea
Mi-ai intrat in suflet fara a-mi da seama
II.
Iti daruiesc tot si luna de pe cer
Doar sa aud un „te iubesc” atat de sincer
Esti singura ce a adus culoare’n viata mea
Singura careia ii ofer toata dragostea
Fiecare zi cu tine are parfum de fericire
Fiecare clipa petrecuta alaturi de tine
Fiecare secunda este imoralizata foarte bine
Nu voi uita niciodata clipele cu tine
Nu stiu cui sa ii multumesc ca mi te-a dat
Ias da si viata celui care te-a creeat
Ai tot ce iti trebuie,esti completa
Esti diferita de celelate,nu esti defecta
Esti ceea ce a cautat si a gasit inima
Esti singura ce ii pot darui si marea
Vreau sa te am pentru totdeauna
Sa fii doar a mea caci esti ultima!
Andreea Stancu are 26 de ani si este absolventă a Facultăţii de Limbi Străine din Bucureşti. Curioasă de mică, Andreea nu s-a mulţumit, elevă de liceu fiind, doar cu statutul de persoană silitoare ci a vrut mai mult de la viaţă. Aşa a ajuns să cocheteze cu teatrul în liceu şi să joace în Moliere sub atenta îndrumare a doamnei profesoare Simona Bădiţescu de la Colegiul Dinicu Golescu din Câmpulung-Muscel. Astăzi, Andreea s-a apropiat şi de alte domenii de activitate, lucrează în domeniul bancar, dar prima dragoste rămâne-TEATRUL…Să trecem împreună în culise…
BOGDAN DĂRĂDAN: Andreea, ştiu că în prezent lucrezi în domeniul bancar. Cum a ajuns o absolventă de profil uman să lucreze cu cifre?
Andreea:Da, este intrebarea multora, cum a ajuns o absolventa de profil uman sa lucreze cu cifre:) Dintr-o intamplare, prin recomandarea unei prietene, mi-am depus cv-ul, si uite asa am ajuns aici, cu o experienta de 4 ani si jumatate. Evident, profilul uman si cel real sunt total paralele, insa tocmai acest lucru mi-a demonstrat ca ,,niciodata sa nu spui niciodata”. A fost o provocare sa invat sa fiu cat de cat analitica, organizata, insa m-am straduit si de cateva ori mi-a reusit:). Astăzi chiar sunt mandra de ceea ce fac si de jobul meu.
BOGDAN DĂRĂDAN: Ştiu că în liceu ai cochetat cu teatrul. Povesteşte puţin despre această experienţă.
Andreea:Da, in liceu am cochetat si practicat in acelasi timp teatrul, una din cele mai frumoase experiente si pot spune cu mana pe inima ca a ramas in continuare un vis, si ca oricand as mai face asta. Pentru mine, teatrul reprezinta refugiul si detasarea mea in fata unei lumi si societati pline de ,,urat frumos”. Numai cine face ceva cu pasiune si daruire, poate intelege ce traiesti si simti cand faci ce-ti place cu adevarat. Nu pot descrie în cuvinte acel sentiment unic cand lumea, după spectacol te identifică cu personajul interpretat. De exemplu, cand am jucat Moliere, personajul meu feminin era o fata rea, haină, iar după spectacol, cand un spectator mi-a spus ca nu ma place pentru ca sunt rea, m-am simtit…Nu am cuvinte. Reactia lui insemna de fapt ca eu am transpus atat de bine acel personaj pe scena ca am fost identificat cu el. Nu poti sa intelegi asta decat daca traiesti o astfel de experienta.
BOGDAN DĂRĂDAN: Văd că vorbeşti cu multă pasiune despre roluri şi scenă. Nu te-ai gândit niciodată să dai la teatru?
Andreea:Am dat la teatru cand am ajuns in Bucuresti, la UNATC, si nu pentru ca ma consideram un talent innascut, ci pentru a trai adevarata experienta de a fi acolo, pe scena, de a trece peste probele practice, de a simti pulsul si de a cunoaste si alti tineri foarte talentati. A fost cu adevarat o provocare si dupa mult timp, am avut multe emotii, imi simteam inima sarind din piept, nu de frica, ci de entuziasm naiv, ca si cum as fi vazut pentru prima oara televizor color:). Din pacate, sau din fericire nu am intrat, insa doar pentru ca am dat examenul, m-am simtit ca si cum as fi castigat un premiu. A fost o experienta si cum viata este un sir de experiente, nu am niciun regret. Asa a fost sa fie.
BOGDAN DĂRĂDAN: Tu eşti o persoană ambiţioasă. Ce proiecte ţi-ai planificat pentru 2013?
Andreea: E greu sa vorbesti despre proiecte traind intr-o lume in care ti se promit vrute si nevrute. Am invatat, cu greu ce-i drept ca daca iti planifici ceva, in 90% din cazuri nu-ti iese, asa ca mi-am promis ca orice realizez va fi cu pasi mici dar siguri. Imi doresc intr-adevar sa progresez profesional, pe profil uman, dar si sa calatoresc, pentru ca fiecare din noi ne hranim si sufleteste, iar cunoasterea nu o realizezi doar lucrand intr-o corporatie, facand anumite cursuri sau training-uri, ci si cunoscand alte locuri, culturi, peisaje. Viata trebuie traită nu doar bifată într-o listă cu chestii de făcut.
BOGDAN DĂRĂDAN: Un mesaj pentru tineri, pentru cei care citesc articolele de pe blogul presainblugi.com
Andreea:Sfatul meu este sa-si urmeze visul, oricare ar fi acela, sa faca ceea ce le place cu adevarat, desi lumea in care traim ne vrea niste robotei, sa gaseasca taria de a lua viata in propriile maini si de a incerca sa traiasca frumos.
După distracție in karaoke style, sau, mai corect spus Cargo style am reușit să îl surprind pe ex-DeMaio alias Bogdan Liviu la un pahar de absint udat cu întrebări în aromă de rock și tutun de poștalion. Pentru cei ce nu știu, Bogdan a terminat Facultatea de Jurnalism, despre care spune, citez – ,,că a fost inutilă„. Bogdan este jurnalist de prin 1999 – ,,şi asta a fost cea mai mare greşeală a vieţii mele„, scriitor, dar şi blogger din 2007 – ,,mă rog, hai să spunem că am un blog„. Altceva despre el? – ,,La campanii nu particip şi sunt rare momentele în care mă vezi în public alături de mai mult de două persoane. Dacă mai urc şi pe scenă, aşa cum am făcut la Blog and Roll, e clar că s-a întâmplat ceva cu planetele, ele sunt de vină:)))
BOGDAN DĂRĂDAN: Bogdan, ca de la un Bogdan la un alt Bogdan, spune-mi de ce ai ales sa treci la alt proiect online în blogosfera. Stiu ca ai avut un alt blog pe care ai decis să-l abandonezi.De Ce?
BOGDAN LIVIU: Ce m-ai lovit cu întrebarea asta! Da, mulţi încă ştiu despre ce a fost vorba în ceea ce am putea numi “perioada DeMaio.info”. Nu am ales un alt proiect. M-am ales pe mine, în urma unei evoluţii umane. Singura consecinţă logică era să mă despart de proiect, ceea ce am şi făcut. Apoi am încercat de câteva ori să revin, însă a fost mai greu să găsesc logica, şi iată că de ceva vreme am făcut-o pe domeniul care-mi poartă cele două prenume. Probabil că asta a fost o altă consecinţă logică a evoluţiei de mai sus, doar că a durat ceva mai mult.
BOGDAN DĂRĂDAN: Cât la sută din Bogdan se regăseşte în noul blog?
BOGDAN LIVIU: Mult. Uneori mult prea mult. Sunt acolo multe din lucrurile care mă determină şi la care ţin. Însă, spre deosebire de data trecută, am ales să ţin o parte din ce sunt departe de public. E şi cea mai importantă dintre ele. Nu pot da procente dar blogul ăla este Bogdan, aşa cum mă ştiu toţi cei care-mi sunt aproape.
BOGDAN DĂRĂDAN: Care e legatura dintre un blogger şi muzica rock?
BOGDAN LIVIU: Nici una sau este la fel ca legătura dintre un blogger şi orice fel de alt gen muzical. Aşa am fost crescut, aşa încerc să cresc mai departe. Trecând peste toate cele care pot fi spuse, este singurul gen muzical care a supravieţuit multor schimbări în domeniu şi mă bucur să fiu alături de el. Face parte din mine, că tot mă întrebai mai sus de blog şi Bogdan, şi în consecinţă este prezent acolo.
BOGDAN DĂRĂDAN: Ce înseamnă blogosfera românească pentru tine?
BOGDAN LIVIU: O societate în miniatură. Uneori mai bună, alteori mai rea, aşa cum sunt toate societăţile, aşa cum am fost şi eu de-a lungul anilor. E bine că există. Am văzut de multe ori că reuşeşte să regleze diferite stări de fapt sau atitudini şi aici probabil că stă principala sa calitate. Un reglator fără dreptul legal de a regla, dar care funcţionează mult mai bine decât multe dintre instituţiile abilitate să facă asta. Toate celelalte apanaje ale blogosferei româneşti nu pot fi considerate decât mici avantaje colaterale faţă de şansa de a mai schimba câte ceva.
BOGDAN DĂRĂDAN: Cât de relevante sunt statisticile trafic.ro, sati, ze list?
BOGDAN LIVIU: Habar nu am. Am văzut multe certuri pe tema asta, propulsate de egourile fiecăruia din cei care le folosesc şi care, desigur, trăiesc din ele. Ceea ce m-a interesat întotdeauna a fost interacţiunea cu oamenii. Dacă am un post la care reuşesc să schimb o părere cu cineva, e perfect. Dacă văd că un clip pe care-l recomand a fost vizualizat de “x” oameni e la fel de bine. Traficul, luat brut, ca statistică, nu mă face fericit. Tocmai de aceea nu mă interesez de el.
BOGDAN DĂRĂDAN: Cum ţi-ai dori să fie al 1.000.000-lea unic al tau:)?
BOGDAN LIVIU: Cum mi-am dorit să fie fiecare dintre ceilalţi Şi cum îi vreau şi de acum încolo. Nu fac diferenţa între ei, sunt cu toţii unicii şi cititorii mei, aşa că sunt bucuros de fiecare în parte. Da’ oricum, sper ca ăla de zici tu să nu fie vreun postac de partid, că n-aş vrea să-l ţin din treabă:))
BOGDAN DĂRĂDAN: Ce proiecte ai în cap pentru 2013?
BOGDAN LIVIU: Planul principal este de a vedea lumina în fiecare dimineaţă a lui 2013, ceea ce le urez şi celorlalţi. Dacă e vorba de proiecte legate de blogosferă am două, dar voi păstra tăcerea în ceea ce le priveşte. Nu ştiu dacă le voi face, am să văd asta. În plus, când vine vorba de blogosferă, la două secunde după ce am scris eu rândurile acestea poate să apară sau să dispară un proiect, deci nu ştiu în ce mă voi implica. Altfel, o să continui activitatea de la Rockstage, o să-mi duc înainte al 10-lea, cred eu, an de colaborare cu nişte oameni dragi şi sper ca prin primăvară să am gata şi al doilea volum. Atât! Gata!:))
Am fost plăcut surprins să văd că cineva a filmat momentul „2XBogdan” cuBogdan Liviu la show si subsemnatul. Multumesc Valentin Palconi pentru surpriza. Am totusi o ,,mică” obiectie de facut. Numele meu e ,,DĂ-RĂ-DAN” dar nu eşti nici primul nici ultimul care greşeşte. Nu e vina nimănui că am un nume de familie cu rezonanţă istorică şi lingvistică în zona culoarului Rucăr-Bran. Sincer, chiar îţi mulţumesc! Şi ca să nu o mai lungesc, pentru că restul vorbelor le găsiţi aici vă las să vă delectaţi vizual şi auditiv. ENJOY!:)
Da, ştiu, voi începe acest post ca la Oscar! Da, ştiu, poate că voi plictisi pe unii dintre voi cu aceste rânduri, dar dacă nu aţi fost acolo, nu aveţi de unde să ştiţi cum e să fii într-un loc de unde nu ai mai vrea să pleci, sau cum e să fii într-un loc unde ai vrea ca noaptea să fie polară de şase luni ca în Arctica sau Antarctica. Pe scurt, a fost Blog and Roll 2012 şi a fost bine. Nici nu am intrat bine pe uşă că am fost întâmpinat de zâmbetul de fotograf al lui costin de la refresh.rocare mi-a urat, citez: ,,Să munceşti tu ca să am eu pensie:)” aluzie la faptul că a trebuit să plec de la eveniment în miezul evenimentului din motive obiective.
O altă surpriză a fost întâlnirea cu Alina Oprea, de la Bursele Cosmote, o persoană extraordinară, plină de energie şi entuziasm. Ca să intru mai repede în microfon, vă spun doar atât.
Juriul a fost de excepţie! Mulţumesc Chinezu, Manafu, Matache, Vlad Dulea pentru consiliere şi pentru reacţia faină gen -,,De piesa asta îmi era frică, eram sigur”, Bobby Voicu şi CAT MUSICpentru premiu oferit, şi nu în ultimul rând, colegului meu de scenă Bogdan LIVIU, fără de care X2Bobby nu ar fi avut atât de multă priză la public, juriu şi vedete CAT MUSIC. Şi dacă tot am vorbit de Bogdan, trebuie să precizez că titlul acestui post s-a conturat în urma unei discuţii despre Rock, kaRaoke şi Route 66. Bogdane, vocile noastre Rullz, aşa proaste, răguşite, dar am făcut senzaţie frăţică!
Am intrat în show cu o piesă plină de energie şi vibraţie – JOE COKER, U can leave your hat on şi am terminat, clasic, dar în viaţă, cu Bogdan alături, Ploaia. A fost show şi pe scenă şi după scenă şi lângă scenă!:)
Pe lângă premiu, am mai bifat ceva pentru seara de 9 decembrie. O fotografie rubic0ndă cu Ruby de la CAT Music. Am stins lumina, am aprins mike-ul şi gata cadrul. Şi dacă tot am început să vorbesc de fotografii, găsiţi lucruri prea cool ca să le mai descriu în cuvinte la BlogandRoll, site-ul evenimentului, Elena Cîrîc, cea care m-a surprins în cadru alături de Ruby, Refresh.ro şi Mahmur.info.
Ne vedem la următoarea ediţie, ca să zic! Şi în final, un video show total cu bloggeri cântăcioşi şi dansatori:)
Eheee, dragii moşului, useri friendly, vizitatori rătăciţi, bloggeri, orăşeni, săteni, tineri, puştani, să vă aducă Moş Nicolae bani că de cheltuit vă spun eu cum să-i cheltuiţi. Nu întâmplător am numit acest blog presaînblugi, pentru că am purtat, port şi voi purta blugi. Am conceput acest blog cu o generaţie în blugi pentru că tinerii au purtat, poartă şi vor purta blugi. Îmi aduc şi acum cu emoţie aminte, imediat după 90, cum trăgeam de părinţi să mergem la iarmaroc să îmi cumpăr blugi de firmă, blugi groşi, blugi de culoarea cerului spălăcit, blugi cu ţinte, blugi cu tăieturi…Îmi aduc aminte când mă întreceam cu ai mei colegi de generaţie care e mai nebun şi care îşi taie blugii mai rău, îi bagă în clor să le facă pete şi alte nebunii pentru că în anii tinereţii mele, dragii moşului, nu existau magazine onlineşi nici offline.
Acum, când mă gândesc la copilăria mea, la şansele pierdute, am emoţii şi lacrimi în ochi de bucurie că în sfârşit am şansa să am nişte blugi de blogger de la un SUPERJEANS store. Am intrat pe site şi m-a lovit revelaţia copilăriei. Am găsit o pereche de blugi pe care mi-am dorit-o din clasa a-VII-a şi pe care am transformat-o eu din produse autohtone. Îmi aduc şi acum aminte de o pereche de blugi cumpărată din BIG Câmpulung Muscel şi pe care am tratat-o cu clor ca să o deschid la genunchi şi la buzunare. Astăzi, când mă regăsesc mai curând în generaţia 30 decât în generaţia 18, mi-am găsit în sfârşit perechea de blugi mult visată şi o las aici să o vedeţi şi voi.
Vorbesc de un LEVI,S GLOBAL CLASSIC, croit parcă pentru un blogger ca mine, făcut pentru aventură, spirit de Karaoke şi petreceri nebune. Eu mi-am găsit perechea! Voi!???
Când spui Adrian Cristea, dacă nu eşti microbist şi nu ai tangenţe cu balonul rotund te gândeşti la un profesionist din zona de video share, internet streaming şi emisiuni nebune pe net. Din 1999 până astăzi, numele lui Adrian Cristea a fost legat de zona video ca guma de mestecat lipită de păr. Executive producer la Prime Time World Broadcast (1999-2003), Executive producer la Sagitarius Communications & ANTENA 1 (1999-2004), producător Realitatea-Caţavencu (2004-2007), manager ACRIS MEDIA PRODUCTION, producător general NETV.RO şi producător video Active Soft, Adrian Cristea este cunoscut online-ului cotidian prin două LOGO-uri: Cristealizări şi O lume nebună, emisiune ajunsă deja la episodul 10 SEZON 8. Dar să dăm rec la camera virtuală din spatele acestor rânduri…
REPORTER: Adrian, din 2008 când ne-am cunoscut prima dată până în prezent, ţi-ai făcut un brand în social media.
Adrian:Sunt activ online de multa vreme si brandurile pe care am cautat sa le creez au evoluat de-a lungul timpului. In primii ani am promovat brandul „Cristealizari” (.com) un brand de personalitate, generalist, in care scriam si comentam despre evenimentele la zi social, politic sau online. Este un site de comentarii si interpretari personale prin care am initiat sau m-am implicat in multe actiuni. Vezi „Capsula Timpului”, la intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, alaturi de Cristian Manafu, Alina Hodovanu si Carmen Hooterscu. Sau lansarea, alaturi de Iulian Comanescu, a dezbaterii „Netiquette”, despre necesitatea unui Cod deontologic online. Printre picaturi am filmat flashmob-uri, fie pentru Teo Peter, fie pentru Michael Jackson, iar un reportaj de-al meu a atras atentia şi am luat un premiu la Gala Premiilor Participarii publice. Erau activitati pe care le faceam ca hobby, in paralel cu munca in televiziune in care eram angajat.Din 2008 insa colaborarea inceputa cu site-ul de videosharing romanesc 220.ro s-a potrivit manusa cu intentiile mele de a lansa emisiuni de televiziune pentru internet. Asa a luat nastere cel de-al doilea brand, „O Lume Nebuna”, cel mai longeviv show online din Romania, ajuns acum la sezonul cu numarul opt. Saptamana de saptamana comentez ce traznai au mai facut nebunii lumii, ce chestii m-au lasat cu gura cascata, intrebandu-ma daca nu cumva, in curand, ei vor fi mai multi decat noi. Se pare ca lumea a apreciat show-ul, asa ca am ajuns sa primesc doua premii intai la RoNewMedia 4.0, in 2009. De asemenea, la RoWebTV Awards am primit tot două premii ale industriei video online din Romania: – Cea mai buna productie web ,,O Lume Nebuna”, si cel mai bun prezentator WebTV-Adrian Cristea. In prezent vreau sa dezvolt un proiect mai vechi, si anume televiziunea online NETv.ro.
REPORTER: Ce inseamna un viral pentru tine si daca tu ai reusit pana acum sa dai drumul la virale pe net? Adrian:Aoleo, aici incep sa ma irit. Fac video pentru internet de vreo sase ani (din preistorie deci, muahaha!) si nimic nu ma enerveaza mai tare decat o agentie care cere „si acum o sa facem un viral”. E ca si cum ai zice „si acum o sa scrii o capodopera”. Fratilor, un viral este „doar” un filmulet atat de bun incat lumea se simte obligata sa il arate si altora. Punct! La fel cum orice scriitor se aseaza la masa hotarat sa scrie o capodopera, tot asa si un videograf isi ia camera in mana hotarat sa faca un viral. Niciunul nu gandeste „-Bai… pe asta il fac asa… mai in dorul lelii…!” Pai bine frate, ai impresia ca trebuie sa imi zici tu sa il fac bine? De parca eu n-as vrea… Viralitatea NU este programata. Ea este doar un efect al filmului gata facut. Tine de atat de multe lucruri ca sociologi, videografi si o gramada de oameni din online cheltuiesc milioane pentru a-i afla reteta si inca n-au gasit-o. Uite de exemplu, in aprilie 2010, intr-o emisiune de televiziune, francezii ne-au facut pe noi romanii (iarasi) tigani cu mana intinsa. Am avut imediat o reactie video, un filmulet intitulat „Salutul frantuzesc”care a prins imediat viral, fara a fi un film complicat. Cand in septembrie 2011 ne-au jignit din nou si am raspuns cu un film mai elaborat, cu animatie, succesul n-a mai fost atat de mare. Care-i reteta viralului deci?
REPORTER: Care e publicul tau? Adrian:Aluziile, comentariile si problemele pe care le pun necesita totusi un minim de cultura pentru a intelege referintele culturale la care fac trimitere, asa incat publicul care ma place si ma vizioneaza este istet, cu mintea iute si deschisa si cu replica prompta. Vad asta din comentariile pe care le primesc si care imi completeaza pur si simplu poantele, fara a apartine totusi de un segment clar de varsta. Sunt pur si simplu inteligenti iar inteligenta n-are legatura cu varsta buletinului🙂
REPORTER: De unde îţi alegi subiectele? Adrian: Ooooh, lumea e plina de nebuni si chiar astazi, dupa doua sute si ceva de episoade, mai citesc cate una de imi dau singur palme peste frunte nevenindu-mi sa cred ca e adevarata. Dupa atatia ani mi-am pus „capcane”prin tot internetul si gasesc subiectele chiar inainte sa apara ele in presa din Romania.
REPORTER: Ai un top personal al subiectelor? Care a fost cel mai nebun subiect de pana acum pe care l-ai montat in OLN? Adrian: Nooo, nu exista cea mai, cel mai… luati orice episod la intamplare si va garantez ca macar la un subiect tot va faceti cruce cu doua maini strigand: „Doaaaaahmneeee…., păcăneleeee:)!”
MOSTRĂ VIDEO OLN 7:
REPORTER: De ce videostreaming sub brandul NETV?
Adrian:Ideea transmisiilor live pe internet e mai veche, in 2008 am realizat cu NETv.ro o premiera cu transmisia IN DIRECT a festivitatii de premiere de la RoBlogFest 2008. Dar era o idee prea avangardista pentru vremea aceea. Eu stiam de atunci din experienta de televiziune ca pentru un ” direct” trimiti un Fly DSNG incarcat cu aparatura pentru satelit in timp ce eu plecam doar cu o valijoara iar costurile erau… infime comparativ. Singura problema era atunci calitatea transmisiei (SD) dar acum sunt capabil sa transmit si HD, daca cineva doreste si poate prelucra semnalul.
REPORTER: Ce proiecte ai in vizor pentru 2013? Adrian:2013 va fi anul transmisiilor LIVE pe internet cu NETv: concerte, evenimente business sau mondene, dezbateri pe teme politice sau sociale, asocierea cu proiecte majore online… Tot ceea ce televiziunile clasice considera ca nu este destul de rentabil de transmis pentru ca nu aduce mai multa audienta decat „vedetele”din „show-biz-ul romanesc se poate transmite prin NETv.
REPORTER: Un mesaj pentru bloggeri si internauti in stilul tau cristealizări Adrian:Fratilor, manca-v-ar tata, vorba canibalului, mergeti pe drumul vostru caci aveti astazi niste oportunitati extraordinare. Nu-i lasati pe ceilalti sa va descurajeze si nu uitati: Traim intr-o lume de nebuni in care, speram, noi suntem exceptia!
Vino MIERCURI – 5 DECEMBRIE, ORA 17:00, la cea de a II-a ediție a Workshopului de carieră, Idei cu Impact. Vei avea ocazia să vorbești personal cu Daniel Gheorghe (specialist în comerț internațional al Ambasadei Turciei), Georgia Gontz (partener și digitalist la Colorbitor) și Octavian Lixeanu (Project manager la CGS Romania).
Fii primul și rezervă-ți un loc. Înscrierile se fac în limita celor 30 de locuri disponibile, până marți, ora 23:59, prin email la conferințe@asspub.ro, menționând numele complet, facultatea și anul de studiu. Workshopul se va desfășura sub forma unui World Cafe, pe parcursul a două ore.
Ce te așteaptă? Un cadru de dialog deschis cu foști absolvenți de Științe Politice, din diverse domenii: Diplomație, Publicitate, Corporații. La ce te ajută? Dezvoltare personală și profesională, crearea unui network social, dezbateri și direcții privind noi oportunități de carieră, mentorship.
Conectează-te la pagină noastră de facebook https://www.facebook.com/IdeiCuImpact și noi te ținem la curent cu ce tot ce este legat de eveniment.
Workshopul de carieră, “Idei cu Impact”, reunește într-un cadru de dialog restrâns Alumni și studenți de la Științe Politice pentru a dezbate rolul jucat de acest domeniu în pregătirea și formarea lor pentru o piață a muncii modernă.
Prima ediție a workshopului a avut loc pe 7 Mai în Orange concept store, înscriindu-se în seria atelierelor de lucru din cadrul Congresului Studenţilor din România. Participantii alaturi de speakerii, Dana Marca (diplomat cu specializare în domeniul politicilor de securitate, Ministerul Afacerilor Externe), Corina Murafa (Public and Regulatory Affairs Expert la OMV Petrom), Ciprian Stănescu (coordonator pe programul de leadership din cadrul Institutului Aspen), Oana Barbu (director pe departamentul de HR la « Adevărul Holding ») au abordat tema „Angajabilitatea şi facilitarea accesului tinerilor pe piaţa muncii”.
Evenimentul este organizat de Asociația Studenților în Științe Politice, Universitatea din București.