Uncategorized

Alexandra Gabriela Gogu, povestea unor fotografii cu suflet, captive intre timp si spatiu! FOTO

Spread the love
Our Score
Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Pe Alexandra o stiu de cel putin 4 ani…Atunci cand am cunoscut-o de abia isi luase buletinul si era deja implicata in cateva proiecte coregrafice… Astazi, Alexandra se pregateste de studentie dupa ce a intrat la ASE – Facultatea de Economie Teoretică şi Aplicată.  Carte preferata – Patul lui Procust. Autor preferat – Camil Petrescu pentru analiza psihologica si subiectivism. A implinit recent 18 ani, e absolventa a Scolii Nicolae Kretzulescu si are multe pasiuni, dar, dintre toate, cea care ii creioneaza cel mai des timpul liber este… FOTOGRAFIA…

BOGDAN: Salut Alexandra. Cum a inceput povestea pasiunii tale? Tu ai descoperit fotografia sau ea te-a descoperit pe tine?

 Alexandra:  De când eram micuţă (nu că acum nu aş fi luând în calcul înălţimea 🙂 am avut aparat de fotografiat pe care îl foloseam ca orice altă persoană, fără a gândi prea mult acţiunea. Recent am descoperit câtă linişte interioară îmi oferă această activitate şi cât de bine mă simt când obţin o fotografie reuşită. Încerc, pe cât posibil, să evoluez în domeniul fotografiei, nu profesional, pur şi simplu pentru a-mi hrăni sufletul. Astaizi, cel mai bine imi place sa ma surprind pe mine de pe trepied, sa realizez fotografii portret, ca un fel de introspectie personala… Ma uit la fotografii si parca privesc ca intr-o oglinda reflectia personalitatii mele…

BOGDAN:  Stiu ca in urma cu ceva timp erai pasionata de dans si implicata in cateva proiecte coregrafice. Sa inteleg ca ai abandonat dansul?

Alexandra:  Nu pot spune ca l-am abandonat doar ca nu mai e o prioritate. Am făcut aproximativ 4 ani dans sportiv, dar nu de performanţă. A fost un mod excelent de a mă descoperi atât fizic, cât şi psihic. Motivul pentru care am renunţat a fost iniţial lipsa timpului şi faptul că toată atenţia mea a fost concentrată pe studiul francezei şi era destul de dificil să le fac pe toate în paralel cu liceul. Încă dansez acasă, consider că am muzica în sânge, deci putem spune că în interiorul meu nu am renunţat complet 🙂

BOGDAN: Stiu ca recent ai fost intr-o mini-vacanta intr-o localitate cvasi-necunoscuta din tara noastra. Unde se afla Basca-Chiojdu pe harta Romaniei?

Alexandra: Chiojdu este o comună de care lumea nu prea ştie, situată în judeţul Buzău, înconjurată de dealuri, este metoda perfectă de relaxare pentru mine. Am aflat de locaţie când eram mică deoarece este locul natal al mamei mele. Cadrul este de vis, îmi place foarte mult să urc toate dealurile şi să privesc comuna de sus. Nu sunt condiţii de trai ca la oraş, dar este destinaţia perfectă dacă îţi doreşti să te deconectezi de tot ce înseamnă rutină. S-au deschis şi pensiuni cu preţuri acceptabile, turiştii sunt mulţumiţi şi dornici să vadă activităţile localnicilor, cerând chiar gazdei să îi plimbe cu căruţa. Pot spune că pentru sufletul meu Chiojdu este acasă.

BOGDAN: Ce planuri pentru acest an?

Alexandra: În primul rând să excelez la facultate. Plănuiesc să fac în paralel voluntariat la Instituţia Prefectului Judeţului Ilfov, unde am realizat stagiile de practică în liceu. O să mă ocup în continuare de studiul limbii franceze pentru a ajunge în caţiva ani, sper, să obţin o diplomă C1 în domeniul afacerilor. Evident, am de gând să mă bucur de timpul liber, vreau să vizitez câteva locaţii din jurul oraşului Bucuresti pentru a le fotografia.

BOGDAN: Un mesaj pentru cititorii presainblugi.

Alexandra: Mesajul meu pentru cititori este : profitaţi de timpul vostru liber, faceţi ce vă bucură cel mai mult, acordaţi-vă timp şi nu renunţaţi la copilul din voi. O să închei cu citatul meu preferat din Cartea Mironei  de Cella Serghi : De ce trebuie să explicăm fiecare pas, fiecare gest? Nu ajunge să ne simţim bine, să uităm ce a fost, să nu ne gândim ce o să fie?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *