Atelier de Idei

INTERVIU cu Dna. ministru-consilier Adriana STĂNESCU, despre arta diplomatică

Spread the love
Our Score
Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Dna. ministru-consilier Adriana STĂNESCU, din 17 februarie 2015 însărcinat cu afaceri a.i al României în R.F.Germania, despre diplomaţie

vladimir adrian costea
vladimir adrian costea

Pentru început, vă rog să-mi spuneţi care sunt paşii pe care trebuie să-i urmeze tinerii pasionaţi de o carieră diplomatică în România pentru a-şi valorifica potenţialul de care dispun?

Trebuie spus de la bun început că admiterea în MAE, respectiv, primul pas în cariera diplomatică, presupune parcurgerea un proces de selecţie destul de dificil. Interesul pentru o carieră diplomatică este mare, ceea ce înseamnă şi o concurență pe măsură. Spre exemplu, în anul în care am fost eu admisă în MAE, în 1995, am candidat 10 pe un loc; la ultimul concurs de admitere, din toamna 2014, pe 30 de locuri au fost înscriși aproape 900 de candidați.

Odată intrat în MAE, cariera diplomatică se construieşte treptat, accesul la gradele superioare se face în funcţie de performanţe şi experienţă, cu răbdare, pasiune şi consecvenţă.

Concurenţa şi cerinţele ridicate pentru admiterea în MAE nu cred că trebuie să descurajeze, ci mai degrabă să motiveze pe cei care își doresc cu adevărat o carieră diplomatică. În ultimă instanţă, să nu uităm că meseria de diplomat nu este una uşoară şi, zi de zi, îl pune pe cel care o practică în faţa celor mai diverse şi complexe situaţii. Aşa că procesul de selecţie, oricât de dificil, nu reprezintă decât începutul.

De ce au nevoie aceşti tineri pentru a practica diplomaţia la cel mai înalt nivel?

politicaCerințele și așteptările față de diplomați sunt ridicate și permanent în schimbare în acord cu pretențiile lumii în care trăim. Printre altele, este esențial să fii o persoană comunicativă, sociabilă, să ai un bagaj de cunoștințe de bază în cele mai diverse domenii, dar și curiozitatea permanentă pentru a-ți îmbogăți aceste cunoștințe, să fii un observator al detaliilor şi nuanţelor, cu bună capacitate de analiză și sinteză. Nu în ultimul rând, loialitatea, moderația, (auto-)disciplina, respectul și considerația față de colegi și interlocutori sunt calități care nu trebuie să lipsească unei persoane angajate într-o funcție de mare răspundere de reprezentare a țării sale.

Desigur, sunt multe lucruri care pot fi învățate, sau dobândite, dar, în egală măsură, o carieră diplomatică de succes depinde de abilitățile personale pe care fiecare este capabil și dispus să le investească. Pentru că, până la urmă, „a fi diplomat” înseamnă mai mult decât un serviciu cu program fix. Este, într-o anumită măsură, un mod de viață.

Care sunt obstacolele pe care trebuie să le depăşească pentru a reprezenta România în Germania?

Reprezentarea ţării tale într-o altă ţară este esența diplomației și în sine o întreprindere complexă, cu multe fațete, indiferent de ambasada în care lucrezi ca diplomat. Într-o țară ca Germania, cu care România desfășoară relații intense și bogate, este normal ca și așteptările să fie mari, iar nevoia de cunoaștere a specificului local foarte ridicată. Desigur, între condiţiile sine qua non pentru o bună reprezentare se înscriu atât aspecte de fond, cum ar fi buna cunoaştere a tematicii de interes în relaţiile cu Germania şi a limbii germane, esenţiale pentru transmiterea şi receptarea corectă a mesajelor comunicate, cât şi de formă, cum ar fi modul de prezentare personală (verbală şi non-verbală) a diplomatului, astfel încât să-şi atragă încrederea şi sprijinul interlocutorilor locali din orice medii ar fi aceştia.

politicaPe de altă parte, eu nu aș considera aceste cerințe drept obstacole, ci o provocare pentru a găsi cele mai potrivite căi de a dezvolta relațiile și apropierea dintre țările noastre.

De ce aţi ales Germania? Ce v-a impresionat cel mai mult atunci când aţi ajuns pentru prima dată în Germania?

A fost un complex de împrejurări. În mare măsură, în cariera diplomatică, trimiterea la o misiune sau ambasadă în străinătate este o decizie care ține cont de mai multe elemente, între care opțiunea personală a diplomatului este un factor important, dar nu singurul. În egală măsură decizia depinde de prioritățile de personal ale Ministerului, de necesitățile ambasadei respective la un anumit moment, de calificarea diplomatului (cunoștințe de limbă, spațiu, experiență diplomatică etc.) pentru postul disponibil în cadrul ambasadei și multe altele.

În ceea ce mă privește, sunt ataşată de spaţiul germanofon. Timp de aproape zece ani am reprezentat România la Viena, mai întâi lucrând pentru Misiunea Permanentă a României pe lângă Organizaţiile Internaţionale şi apoi, revenind la Ambasada României din capitala Austriei. Mi-am dorit să ajung în Germania având în vedere că aici este locul unde sunt luate o serie de decizii strategice pentru întreaga Europă.

Când am ajuns la Berlin am fost impresionată de modul în care s-a dezvoltat acest oraş după Căderea Zidului, fiind vorba de o metropolă modernă, animată şi atractivă. Imi este greu sa vorbesc despre Germania în câteva cuvinte. Ceea ce impresionează este forța și dinamismul pe care le degajă această societate, vitalitatea cu care se dedică proiectelor de orice natură, disponibilitatea cu care se deschide dialogului și înțelegerii față de alte culturi, generozitatea și responsabilitatea cu carese apleacă asupra problemelor multiple din lumea de azi, dar și sensibilitatea cu care se dedică prezervării valorilor trecutului pentru generațiile viitoare.

Ce schimbări s-au produs în ultimii 5 ani în privinţa relaţiilor diplomatice dintre România şi Germania?

Relaţiile diplomatice dintre România şi Germania s-au dezvoltat continuu și intens, atingând cel mai înalt nivel de până acum, indiferent de domeniul la care ne referim – politic, economic sau cultural. În special după aderarea României a UE, dialogul bilateral a fost aprofundat, iar interesele comune în UE, NATO şi în alte organizaţii internaţionale s-au sincronizat din ce în ce mai bine. În plus, după câştigarea alegerilor prezidenţiale de anul trecut de către domnul Klaus Iohannis, gradul de simpatie faţă România şi deschiderea și interesul partenerilor germani faţă de ţara noastră au crescut în mod vizibil.

Aș menționa aici numeroasele vizite reciproce la nivel de șef de stat, șef de guvern și de ministru de externe, dintre care, cele mai recente au fost vizita la Berlin a președintelui României, domnul Klaus Iohannis, în luna februarie a acestui an, respectiv, vizita la București și Sibiu a ministrului federal de externe Frank-Walter Steinmeier în luna martie. La acestea se adaugă numeroase întrevederi la toate nivelurile în cadru multilateral sau bilateral, fie că sunt implicați reprezentanți ai guvernelor sau parlamentari români și germani.

Care este cea mai puternică „verigă” în relaţiile diplomatice dintre cele două state? Dar cea mai slabă?

Nu cred că se poate vorbi despre o „verigă” puternică sau una slabă. În limbajul diplomatic uzual, vorbim mai degrabă despre oportunități și provocări. România și Germania sunt membre ale Uniunii Europene şi ale Alianţei Nord-Atlantice, împărtăşind astfel valori comune și un cadru comun de solidaritate și responsabilitate european și euro-atlantic.

În planul relațiilor bilaterale, un factor important îl reprezintă și comunitățile etnice, respectiv, germanii din România și românii din Germania. Ambele comunități, desigur, fiecare cu specificul cunoscut, constituie o punte solidă de legătură între societățile noastre – germanii din România, o minoritate istorică, cu o puternică ancorare în evoluția societății românești, respectiv, comunitatea românească din Germania, tot mai numeroasă în ultimii ani, reprezentată, în cea mai mare parte, de tineri bine pregătiţi profesional, mulţi medici, ingineri, IT-işti, persoane bine integrate în societatea germană, care se bucură de apreciere și recunoaștere în mediile în care lucrează.

Iar dacă vreți să vorbim și de provocări, în actualul context internațional, acestea sunt evidente. Ca aliați și parteneri în interiorul UE, este de la sine înțeles că România și Germania se consultă și coordonează în căutarea celor mai bune soluții pentru problemele comune cu care ne confruntăm, fie că este vorba de chestiuni de securitate, economice, de mediu, de funcționare a UE, sau de altă natură.

Cum apreciați evoluția în ultimul timp a relaţiei dintre România și Germania, în special pe plan politic și economic?

Categoric este vorba despre o evoluţie ascendentă, în special după aderarea la NATO şi UE. Am amintit anterior dinamica favorabilă a dialogului bilateral, care se reflectă în cel mai înalt grad în toate domeniile: politic, economic, cultural, academic ș.a.

Din punct de vedere economic, Germania este de departe cel mai important partener comercial al României, schimburile bilaterale reprezentând o cincime din totalul comerţului exterior al ţării noastre. Numai în ultimii cinci ani volumul comerţului bilateral s-a dublat, ajungând la peste 21 miliarde Euro la finele anului 2014. Credem că este în continuare loc și de mai bine.

Un alt palier este cel al investițiilor străine, unde Germania este de asemenea un partener deosebit de important pentru noi. Este de notat că, în ciuda dificultăţilor generate de criza economică, ritmul investiţiilor germane în economia românească s-a menţinut ridicat în ultimii ani. Comerţul, energia electrică, industria auto sunt principalele sectoare în care îşi desfăşoară activitatea firmele cu capital german. Aş putea aminti aici Kaufland, Metro, Continental, Bosch, Daimler, Allianz sau E.On.

În contextul emergenţei terorismului şi a instabilităţii pe scena politică internaţională, cum ar putea fi îmbunătăţită colaborarea României cu Germania, cu precădere pe lina diplomatico-militară?

Provocările actuale de securitate la nivel internațional sunt desigur teme de maxim interes pentru dialogul strategic dintre România și Germania în interiorul NATO, UE și în alte organizații internaționale. Fără a intra prea mult în detalii, aș aminti numai vizita recentă, la 4 iunie a.c., în România a ministrului german al apărării, doamna Ursula von der Leyen, care a permis discutarea căilor de aprofundare a cooperării bilaterale în domeniul apărării, inclusiv evaluarea progreselor în implementarea deciziilor luate la summit-ul NATO de anul trecut pentru întărirea capacității de apărare comună a Alianței pe Flancul Estic.

Un alt plan, de asemenea foarte important, este cel al UE, unde România, în colaborare și cu Germania, se implică, de exemplu, în punerea în aplicare a măsurilor Strategiei UE de combatere a terorismului, în desfășurarea de misiuni civile și militare în cadrul Politicii de Securitate și Apărare Comune, în dezvoltarea de capacități militare etc. Nu în ultimă instanță, aș menționa și demersurile de dezarmare și control al armamentelor desfășurate la nivelul ONU sau OSCE, unde de asemenea există un dialog foarte strâns și o apropiere evidentă a pozițiilor României și Germaniei.

Realizat de: Vladimir Adrian Costea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *