Rezumat:
Am citit recent un post pe blogul unui prieten în care se războia cu cei care stau invisible pe messul de la facebook. As fi vrut sa pornesc cu el o polemica pe blogul lui dar am zis ca e mai natural daca scriu aici. Recunosc. Da, sunt vinovat. Sunt un „invisible messenger man” şi vă spun şi de ce. În primul rând, stau pe messenger la facebok în 99% din cazuri de la locul de muncă şi asta când am timp, iar când intru pe mess de la birou, intru doar pentru chestiuni strict profesionale legate fie de domeniul meu de activitate.
Prin urmare, nu sunt genul care să stea la conversaţii pe mess. Mă plictisesc repede în majoritatea cazurilor. Dacă am timp de stat la ,,diverse”, prefer să las un offline sau un online cu o locaţie, o zi şi o oră pentru o întâlnire ,,de grup la cico, cafea, narghilea, kfc, mc etc etc etc”.
Sa prespunem de exemplu ca un prieten de-al meu si-a cumparat un apartament nou in sectorul 4 din Bucuresti.
In loc sa stau cu el de vorba pe messenger la Facebook sau WhatsAPP, prefer sa-mi gasesc timp si sa merg direct acolo la locul respectiv. Intr-adevar sunt şi excepţii, când stau mai mult de 5 minute pe mess pentru ,,diverse” când văd on persoane din Cluj, Iaşi sau Constanţa, adică din zone ,,indepartate” ale ţării pentru timpul meu liber limitat la spatiul Capitalei. Nu fac acest post pentru a mă justifica intr-un fel dar il fac pentru a arata ca imi place sa spun in fata ce sunt si ce simt. In concluzie, recunosc ca sunt 99,99% din timp invisible pe mess. E alegerea mea:)
Sau sa presupunem ca ma decis sa-mi repornesc proiectul de Vblogging, „Saptamana blogurilor” si am nevoie de un sediu smecher pentru proiectul meu si caut un ansamblu rezidential in zona mea de proximitate.
Si atunci se justifică să ies de pe offline, sa socializez, sa caut solutii…
Ideea e că în perioada asta am fost chinuit de dureri sisifice, adică în perioada în care am fost cu măseaua în cuie şi nu am putut să mai fac emisiunea, am avut o revelaţie şi mi-am dat seama că nu s-a simţit lipsa emisiunii, şi nu spun asta dintr-un avânt narcisist ci pentru că scopul ei nu a fost atins. Am primit aprecieri si opinii pro de la multi dintre prieteni si o multime de feed-back-uri de incurajare de la persoane de la care nu mă aşteptan, am primit în schimb şi o serie de opinii negative de la persoane de la care chiar nu credeam, dar trecând peste plusuri si minusuri, ideea este că emisiunea nu voia să mă scoată pe mine in faţă ci pe voi.
Pe scurt, eu aleg in continuare sa ma ascund. Dar voi?
