Rezumat:
Mi-e dor si doare,
Asa suna o piesa ale carei versuri sunt sigur ca le stii…
Asa se intersecteaza in mine si celelalte idei…
Sunt eu, esti si tu, fiecare cu oglinda lui,
cu spatiul lui, cu ecranul lui de comunicare
unul aici, altul la mare departare…
Nu e deajuns ca ai lumea ta de sticla,
pari rece, sau poate ecranul de comunicare ma irita…
sau poate nu vrei sa vorbesti prin tine despre iarba si cirese
sau poate chiar acolo lucrurile astea sunt de mult roase de vreme
daca stii ca eu stiu ca stiu ca am in mine
de ce nu ma lasi in lumea mea, ajuta-ma sa uit de…tine
Ascult muzica din mine, ascult melodiile cu echipamente moderne, cu tehnologii febrile,
Ma invart prin campuri emersive ca un sunet care nu vrea sa se sparga,
caut spatii fara lag unde tehnologia a depasit realul,
si nu te gasesc, nici pe tine, nici urme de tine indiferent de culoarea lor…
odata am vrut sa ma inchid intre zidurile mele de sticla sparta si ciobita
dar m-ai strigat, m-ai amagit ca-mi vei reflecta reflectia printre culori si panze
nu-i timp trecut, e timp destul ca eu sa fiu acolo, desi tu nu ma vrei,
ca tu sa ajungi pe aici, dar oare asta vrei!?
mi-e dor si doare…
asa e un cantec
il desenez melodic, il asez atemporal, il caut de logica, de sens,
il arunc prin mine si il izbesc de zidurile intrinseci ale inimii de parca ar fi un bas penal.
Sintetizez idei intr-o logica inerenta si inerta,
caut sensuri si raspunsuri in butoane mixate, scretch-uri de platane, bit that bass suna perpetuu intre mine
si ideile mele topite si rastalmacite intr-un mod ilogic si necopt.
ma doare ca vorbesc cu un calculator, rece, distant, gol
eu sunt aici si tu acolo
la tine-i seara, la mine tarziu,
la tine se face noapte, la mine devine pustiu…
as vrea sa stiu daca te-ai inchis in lumea ta de sticla pentru mine
sau pur si simplu nu conteaza, sunt doar un nume
un exercitiu pentru a invata de la viata
un loc unde te poti intoarce oricand cu zambetul pe fata
ca un refugiu etern asezat pe o banca pierduta intr-un parc,
ca un loc de popas pierdut printre crengi si fire de iarba de Soare uscate…
Daca stii ca nu poti sa fii si totul ti se pare un joc, o gluma,
o schita de tip ciorna pe care o mazgalesti si apoi o arunci sau in cos o tii…
Mi-e dor si doare…
Si nu inteleg daca tu doar te faci ca nu intelegi sau doar ignori, si dai delete
Doar vorbesc cu un calculator, o lume de sticla…
Mai bine asculta versurile, poate iti pasa, poate…
Si eu comunic in lumea mea de sticla, dar a mea se sparge…
Raman tot eu, gol si fara sonor, ca o boxa gaurita…
De asta am nevoie de alte piese, alte componente,
o alta atmosfera…
