Rezumat:
[yasr_overall_rating size=”large”]
Am revazut recent un film fabulos, mai ales pentru cei pasionati de zona de cooking.
BURNT – Un film care arde, care se topeste precum untul in tigaie, care se barboteaza precum cele mai intense arome, care se topeste precum gheata in paharele cu whiskey, care se coace precum aluatul nedospit, care se prajeste precum copanul de pui, care se frige precum manzatul, care EXISTA…
Pentru mine filmul BURNT a fost o revelatie pentru ca am inteles cat de mult seamana un chef cu un blogger. Se spune ca in viata doar doua zile conteaza in existenta unui om. Prima e cea in care te nasti, a doua e cea in care intelegi de ce. Azi am inteles de ce! Am inteles ca nu sunt singurul care isi doreste sa simta gustul dincolo de cantitate, ci, mai presus de toate, precum se contureaza paradigma oricarui bucatar – sa gatim savuros sa devina litera de lege in orice bucatarie.
Sunt mii, zeci de mii, sute de mii de bucatari in lume. In aceeasi masura sunt mii, zeci de mii, sute de mii de bloguri. Oricine poate sa gateasca, oricine poate avea blog. Cu studii de profil sau nu, cu greseli de exprimare, efecte vizuale defectuoase, blogurile sunt precum „bucatarii”. Cata frunza, cata iarba. In acest amalgam de cuvinte, idei, arome, retete s-a inventat criteriul de EXCELENTA – Stelele Michelin, pentru chefi.
Exista chefi cu o stea Michelin, echivalentul bloggerilor cu 2000 mii de unici pe zi, cu clienti fideli, cu prestanta. Exista chefi cu doua stele Michelin, echivalentul bloggerilor uriasi precum Chinezu, Manafu, cu sute de campanii, platforme de agregare, evenimente in offfline si online, adevarate branduri ambulante.
Dar mai exista si chefi cu TREI stele Michelin, iar bloggeri de genul asta nu cunosc pentru ca sunt entitati holistice. Pentru ca aici deja nu mai vorbim de volum, de cantitate, de trafic. Eu nu vreau sa am o masa de clienti asa cum are Mc Donalds, KFC, Pizza Hut. Vreau sa am acei cititori care dau refresh la pagina ca sa vada ce mai postez, nu pentru ca au nevoie de informatii ci pentru ca au o „foame” de senzatii orgasmice, care vibreaza cand vibrez eu, care simt cand simt eu.
„Eu nu vreau ca oamenii sa vina aici sa manance. Vreau sa vina aici ca sa nu manance, ca sa simta, sa traiasca un orgasm culinar, sa tremure pana in adancul fiintei lor” – Bradley Cooper.
Asta vreau sa fac si eu cu acest blog. Sa scriu atat de intens incat sa plang si eu alaturi de cititorii mei. Nu stiu daca m-am apropiat de a treia STEA Michelin pentru blogging, dar am clienti, colaboratori, oameni care-mi spun ca vibreaza, ca iubesc textele mele. Nu o fac din politete pentru ca nu-i obliga nimeni sa-mi spuna asta, dar cand ii aud…
Un artist bucatar, un chef, ca si un blogger artist, poate sa exceleze si atunci cand vorbeste sau cand pregateste retete paine sau o amarata de omleta.
Am si eu CITITORUL MEU etalon si asa cum un chef de trei stele Michelin simte, vizualizeaza plating-ul inainte de a se naste, se joaca cu arome, gusturi, culori, asa se joaca si un blogger cu ideile, cuvintele… Eu am ales sa ma joc cu emotiile, sa fac infuzie din ele, sa le las sa fiarba in mine la foc mocnit sau intens.
Sa fii chef e o arta, iar sa fii Chef de trei stele Michelin e desavarsirea. Vreau sa vad acest film pe DVD si Blue-Ray sa pot sa-l vad in liniste, acasa, sa dau pauza cand vad retetele, sa le recreez. Am fost la o sesiune de cooking alaturi de chef Hadad si mi-am adus aminte de tot.
Nu demult am gatit si eu o prepelita cu sos de morcovi si visam cum sa amestec eu ingredientele altfel. Am avut lacrimi in ochi la acest film pentru ca simteam pasiunea in fiecare vas, in fiecare tigaie, in fiecare plating, in fiecare aroma de sos, era peste tot, te invaluia. In BURNT totul e pasiune, e ca si cand te-ai arunca intr-un pat de trandafiri si ai fi inecat de petale.
Filmul BURNT e o lectie gastronomica despre viata. Pentru ca nu conteaza de cate ori cazi conteaza ce pasiune ai in spate ca sa poti sa te ridici. Ca super Chef nu poti sa faci altceva decat intruparea perfectului. Ramai singur, pentru ca ai in tine acel ceva care va indeparta pe toata lumea. Nu pot sa ma scriu, pentru ca nu mai vad de lacrimi… Exact ca la o reteta cu gust umami. Indiferent cat de mult as scrie, ce cuvinte as folosi, trebuie sa gusti cu ochii tai.
Chef-ul Adam Jones (Bradley Cooper) a avut totul – şi a pierdut totul. Un adevărat rockstar cu 2 stele Michelin, dar şi cu obiceiuri nesănătoase pe măsură, fostul enfant terrible de pe scena resturantelor din Paris a făcut totul altfel, de fiecare dată, şi nu i-a păsat niciodată decât de emoţia creării unei explozii de gusturi.
„Burnt” este o poveste remarcabilă, amuzantă şi emoţionantă despre dragostea pentru gastronomie, iubirea dintre oameni şi importanţa de a primi o a doua şansă în viaţă. Pentru a oferi credibilitate şi informaţii relevante, scenaristul Steven Wright a apelat la Marcus Wareing, chef-ul britanic posesor al două stele Michelin şi prezentator al celebrului show „Master Chef” de la BBC TV.
„Am fost mirat să aflu despre cineva care scria un film despre lumea mea, astfel că m-am întâlnit cu Steven şi am petrecut mult timp discutând. I-am împărtăşit multe poveşti din culise din propria mea experienţă în bucătărie, dar şi a altora. Este o lume mică în care lucrăm, aşa că ştim cu toţii ce se întâmplă în bucătăriile celorlalţi.” – a povestit Marcus Wareing.
