Ultima dată, m-am rupt în figuri de stil, pe o stradă fără nume. Doar pe asemenea rute, mai observi desene, graffiti cu diverse personaje sau chiar culoare prin pasajele subterane. Tot printr-un astfel de pasaj, am intrat și eu, în perioada jeans. Am cotrobăit prin buzunar și am dat de câteva economii, poate ultimele, poate cele dintâi sau chiar ultimul leu.
Mărunţișul a luat-o singur la vale, rostogolindu-se pe trotuar. O monedă de 50 de bani, strălucește în lumină soarelui. Cap sau pajură? Mai mult valorează stilul sau materialul din care este confecţionat, textura acestuia? La multe stiluri, le-a venit rondul, numai la al meu, nu. Nu e prespălat, nici spălăcit, e stilul meu dorit. Pereche de jeans și tricoul alb reprezintă baza unei ţinute. La mașina de spălat e programul meu preferat. Bine, că-i poți purta indiferent de temperatura de afară. Timpul îţi permite să-i asociezi cu diferite piese vestimentare. E ca și cum, ai avea baza ţinutei, dar ai avea nevoie de o completare. Poate chiar la numărul de buzunare și fermoare.
Strada e mediul lor de defilare. Din cele mai vechi timpuri, denim-ul a reprezentat un brand al societății moderne și contemporane. Merge la pas cu tine, se mulează perfect pe orice formă a corpului, mai ales dacă e materialul e elastic.
Vorbe în buzunarul de la jeans. Albastrul în toate formele sale atrage multe vorbe sau bârfe, aș putea zici eu, un fel de mini presă de buzunar. Doar că titlurile sunt date, sunt preconcepute. Materialul vibrează a nou, dar cuvintele par a fi scufundate într-o cerneală a timpului.
Când spui jeans sau blugi, gândul mi-i asociază cu perioada școlii și revista de popularitate. Doar acolo, mai vedeai titrat cu litere cu majuscule, ţinuta populară a trendului respectiv, așa numitele poze de panou. În ziua de azi, le agăţăm pe peretele de pe Facebook, până la reuniunile cu clasa.
Eu, să recunosc, mai mult am fost mai mult tipa cu peniţa decât cu poza. Mai mult, ţineam la poza de album sau la panoul despre noi și micile noastre reușite. Ce eram atunci, ce suntem acum. În mare parte la fel, doar cu câteva kg în plus sau în minus. De jeans, s-au lipit multe la vremea respectivă, dar și acum. O gumă, un compliment, un scrum de ţigară, etc. Chiar și perechea de ochelari se lipește mai bine de o ţinută, în care integrăm o pereche de blugi.
Dacă e să ne întoarcem prin vizorul timpului din punct de vedere muzical, termenul de jeans îmi amintește de perioada fetelor de la Trident. Nu prea am agreat această modă, dar na au dorit să aibă și ele, ceva la vedere: posteriorul. De la posterior, propun să ieșim puţin în a noastră grădină de gânduri. E mult mai frumos acolo, să nu tratăm cu spatele audienţa, dar mai ales copiii.
Perechea de jeans devine parte integrativă în ieșirile cu prietenii, la ieșirile pe teresă, în cluburi sau la distracțiile în aer liber. Albastrul e echilibrul dintre roșu și violet. E partea contrastantă, care aduce seninul în tot. E o stare de bine, pe care o îmbraci aproape zi de zi. Personal, nu am multe perechi de blugi, să zic, că mi-am creat un stil persoanal, dar mi-ar plăcea să mă identific cu el.
O altă generație de care îmi amintește pattern-ul de denim, e cea cu insigne prinse de buzunarul blugilor. Plusez aici pe partea cu RBD. Încă mai am și acum, prima casetă cumpărată Celestial, cumpărată de la Modern, precum și posterele cu ei și insignele. Blugii au ca și partener perfect: telefoanele și husele de telefon. Atât de diferențiate ca design, cât și ca stil, încât viaţa poate căpăta în fiecare zi, o altă culoare și formă.
Pentru fiecare, prima pereche de jeans, are o poveste. De la povestea clasică, cu fragmente de stil, până la cea modernă, desprinsa din cărţi sau filme. De cele mai multe ori, povestea fiecăruia e o imagine fragmentată din mii de bucăți, lipite una peste alta. Timp peste timp, culoare împregnată de altă culoare. Depinde dacă tușul de calitate și nu se scurge la prima spălare. Am pășit și asta. Defect din fabrică. Se mai face și rabat de la calitate, nu ai cum să faci producție în serie sau în masă, mereu la gradul de perfecţiune.
Petecul de blugi, așa cum îl găsesc ca și material mă induce într-o nostalgie pură. E atât de perfect decupat, cu margini nefinisate, cu detalii lăsate neterminate, cu fire în derivă, încât își caută partea de compoziție. E ca și cum ai încerca să îmbini părţi din același film, se vede diferenţa și surplusul. Îi prefer unisex, deoarece îmi place să-i îmbrac pe ai lui. Nu-i fur din stil, ci doar din șarm. Asortez și o brățară sau un ceas minimalist și gata look-ul de zi.
Nu mă simt neapărat decupată din ziare, dar o poză de profil, tot am. La cataramă, nu mă am cu nimeni, deoarece și cele mai puternice noduri se frâng. Prefer curelele subțiri, dar puternice, deoarece doar ele subliniază talia. Atât de variate și colorate, ca și modele.
Perechea de blugi se asortează și cu ieșirile la înghețată sau gelaterie. Atât de confortabil și de flexibil. Totodată, plimbările pe plajă, perechea de blugi, suflecată la margini și scoica în buzunar. Încă, mai păstrez în mobilă, scoicile vechi din care se aude marea. Ce frumos, să mergi pe nisipul auriu și să-ți asortezi blugii cu perlele mării și strasuri colorate.
Dacă aș fi o pereche de jeans, aș prefera să mi-o creez singură. Să-mi decupez singură tiparul, să merg pe marginile croielii, să adaug detaliile. Fiind de talie minoră, când nu găsesc blugii, pe măsură mea, sunt nevoită, să-i scurtez sau să-i îndoi. De aceea, dacă ar fi să-mi creez o linie de jeans, s-ar numi: Middle Type sau ceva de genul.
Perechea de blugi se potrivește cel mai bine în bagaj, fiind ușor de împachetat și depozitat, fiind un stil de viaţă. De asemenea, coloristica lor, evidențiată pe straturi, mă duce cu gândul la nuanțele marine și starea alternantă a mării. Cu un contrast de alb / negru, poți adăuga sau scădea nuanţa, pentru a reduce sau a adăuga volum sau adâncime ţinutei.
Îmbrăcată în jeans, de tine, se lipesc cele mai faine etichete, dar noțiunea de jeans a inspirat și muzica din vremurile anilor trecuți. Materialul se prespală la 30 C, dar versurile rămân actuale, pentru că mereu e vorba despre muze și inspiraţii.
În materie de idei, mi-a plăcut campania Jeans4Dreams, precum și cea din revista Elle.
O idee de campanie sau colecție ar fi „Wear a piece” or „Piece by piece„. Pe perechea de pantalon propriu-zisă, să se lipească prin presare la cald, etichete sub formă de notes sau bucăți din diferite pattern-uri de faianță sau gresie. Vor rămâne doar vorbe, vom vedea în timp sau cine știe, când cerneala nu va mai putea contura alte idei, moda va reveni cu vechile trenduri, dar reinterpretare, într-o maniera proprie.
Sursa foto: pixabay
Autor: Diana Niță
