Uncategorized

Intrebari despre nimic…

Our Score
Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Ce suntem noi cand nu mai suntem,

ce vom fi cand doar am fost,

ce am fost cand nu mai suntem,

ce vrem sa fim, cand totul n-are rost…

Ne pierdem timpul in bariere prizoniere in emotii,

Ne limitam emotiile in bariere de timp,

Ne descatusam de noi, ne-afundam in eter

Si negam alter-ego-ul care vrea sa simta si el…

Iesim pe strazi in grupuri dezorganizate,

Ne credem organizati cand mergem in societate,

Ne plac rigorile si regulile false

Dar vrem sa traim liber si sa respiram nimic…

Ne pierdem noptile cautand fericirea

Ne prefacem fericiti cautand iubirea

Ne inchipuim sentimente cautand NIMIC…

Si la final, ne intrebam retoric

Cum ar fi fost viata mea daca as fi facut CEVA…????

Uncategorized

In umbra sarata a ploii…

Our Score
Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

După aproape două săptămâni de absenţă din cauza unor probleme tehnice, presainblugi s-a întors…Încep timid, din cauza vremii de afară şi a perioadei care vine. Înainte de a intra în subiect vreau doar să urez un sincer La multi ani tuturor fetelor cu nume de flori şi baietilor si sa lasam randurile sa vorbeasca…

In umbra sărata a ploii…

Plouă încet, cu stropi vineţi,

cu stropi surzi de durere,

plouă tardiv în mine şi în frîntura de ego…

Miroase rânced, a frunze pătate,

a iz de trecut spălat de noroi, a nori uitaţi în furtună,

e gol pe cer de Soare şi raze, e gol în mine de timp azuriu,

doar creste scobite în cenuşa topită din ploaia primordială a lumii dintâi…

Totul în van e sec ca o umbră, o umbră de ploaie,

rece şi crudă, dar fără atingerea unei picături de ploaie…

mai rău ca acidul ce arde cu spume negrul de sub sufletul meu,

umbra de ploaie devorează genuni şi le schimbă cu haos din semi-zei…

E doar o zi, o altă zi pierdută printre cabluri inerte şi molecule tâmpe,

curenţi de nimic şi electricitate,

hârtii mâzgălite şi monitoare topite…

Mi-e sete de ploaia de vară, ce te aruncă ca valul sub funduri de ocean

mi-e sete de timpul în care mă bălăceam în exces în esenţe cu parfum juvenil…

Acum…sunt doar o umbră, prea sărată, mult prea uscată, ca o bucată de cretă

sculptată în vid şi în rest…doar penumbre goale şi reci de seci…Şi NIMIC…

By Nobody

Uncategorized

Ploua subit de adanc…! Foto si video!

Our Score
Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Ploua subit de adanc

ploua si eu ma vand

ma rup in golul din minte

ma aprind in trecutul ce minte

ma vars in oceanul de fiere

ma topesc in genunea ce piere…

ma las prada-n eter

ma transform in vid int-un cerc

ma arunc din Nimic in NIMIC

ma golesc de-adevar

si ma sting

ma framant ca un nor

ma strecor in van si cobor

ma hranesc cu iluzii si-mi spun

ca nu mai sunt cum sunt si…apun

E-ntuneric aici intre mine si Ego

E frig si e ceata intre EGO  si eu

Ma dizolv in oglinzi cu miros de placenta

Si ma vad in bucati in bucati de cioburi..

Ploua, ploua subit de adanc

iar eu ma inec intre lacrimi si…plang…

Un ins lacustru

Phil Collins – I wish it would Rain down on me

Uncategorized

TACEREA CARE URLA…cu Robert Costlow pe fundal…

Our Score
Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Tacerea care urla…

cand creierul se zbate

sa iasa din osanda eternului  eter,

Eu si a lumii lume

ne departam himeric

spre colturi, spre nimic

si cautam aievea

sa ne-ntalnim candva,

dar e atat de grea durerea si apasa

pe sufletu-mi strivit,

pe chipu-mi de alabastru…

Tacerea care urla

e insasi o himera

ce lupta cu ratiunea,

ce invinge intelectul,

nu pot trai in pace,

nu pot trai in van,

cine traieste azi fara motiv de moarte,

degeaba mai traieste, degeaba e uman…

Nu pot pricepe viata fara un ideal

Asa cum nici iubirea n-o simt

fara de glas…

Tacerea care urla

imi urla in crampeie,

si ma afunda acum in vremuri reci de zimti…

Tacere care urli, mai taci si lasa-ma-n tacere…

caci cea mai mare crima este sa mori iubind NIMIC-ul…

Un efemer de aici

Uncategorized

Să vorbim despre nimic…

Our Score
Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

f1Azi m-am gandit sa vorbim despre nimic…Mi-am adus aminte de un serial celebru de comedie, Seinfeld, serial in care protagonistii se lupta sa castige audientele cu un serial despre nimic. Eu nu caut sa castig audientele nimanui…pur si simplu am si eu momente umane, momente in care motorul mai cedeaza, ideile se pierd in obscuritate si nu imi ramane decat nimicul… Poate ar fi trebuit sa scriu despre Nuta, care mai nou vrea sa traga niste “iarba”, dar atat de mediatizata a devenit fetiscana asta ca imi e pur si simplu sila sa mai vb despre ea…

As putea sa comentez despre lucruri necomentate, dar, cum spuneam azi nu e ziua mea… Pur si simplu nu am chef sa scriu despre nimic, nu am chef sa ma gandesc decat la nimic, ma simt obosit si caut nimic…

Poate ca incerc sa imi canalizez energiile pentru ziua de maine, sau poate , pur si simplu s-a mai consumat o piesa din motorul intern si poate am nevoie de repaus…Ca tot veni vorba de stat degeaba, in curand voi intra in concediu, primul meu concediu pe bune de circa 2 saptamani…Gandul meu e acolo…

Nu va mai retin atentia cu platitudini si nimicuri, in schimb va las o mostra cu eternul Jerry Seinfeld

By: Bogdan DARADAN