Uncategorized

Bijuteriile pe patru roti trebuie sa fie conduse de soferi cu stil, iar stilul e dat de accesorii…

Our Score
Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Our Score

Sunt in Bucuresti. Inca e iarna. Ora 22:50. Astept ultimul metrou spre casa. Suntem in 2016.  Am urcat in metrou, metroul cel nou, cel lat, cel care a creat controverse in ultimul timp,  linia Berceni-Pipera si…surpriza. Ma intalnesc ca varu meu Stefan, un om cat un  munte dar cu un suflet de trandafir. E mai mare ca mine cu 10 ani dar are energie cat pentru noua vieti si nu-si arata deloc varsta.

Are parul negru ca pana corbului (e vopsit dar ramane secretul nostru) si la mana intotdeauna poarta un ceas cu cadran mare marca TIMEX. Ca sa intelegeti ce spun cand vorbesc de un ceas cu cadran mare va las alaturi o fotografie de pe un site.  Nu mi-am permis sa-i fac poza lui Stefan cu cadru strans pe bratul pe care isi poarta ceasul. Anyway. Am iesit la lumina si ne-am dus sa servim o bere, ca baietii. Din vorba in vorba am ajuns sa povestim amintiri, de prezent, de viitor. La un moment dat, in timp cel ascultam am cazut asa brusc, in visare…

Continue reading “Bijuteriile pe patru roti trebuie sa fie conduse de soferi cu stil, iar stilul e dat de accesorii…”

Uncategorized

Timpul e etern daca E masurat Pertinent la Secundar!

Our Score
Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Ziua se pregatea sa treaca in dimineata cand a ajuns eroul nostru la destinatie…Liniste in jur, bezna ca in adancul intunericului, ceata cat sa o tai cu orice cutter, miros de alge, doar TIMPUL mai respira prin acel Secundar ATIPIC si holistic…

Vad niste lumini obscure din adanc…Ma arunc sa vad…

Eroul nostru a intrat in apa si a vazut o lumina stranie care licarea in diverse culori din spatele unui banc de corali uscati…S-a apropiat si ca intr-un vacuum a fost absorbit…Cand s-a trezit era cu hainele zdrente si legat de un scaun cu curele din piele de caracatita…Scaunul era aspru ca piatra ponce dar era facut din corali…Si langa el, pe o masa de alabastru trona un ceas de lux din gama Fossil

 

Unde sunt!? Pare un laborator…Si fructele de mare au Farmec!? Ce inseamna mesajul asta scrijelit obsesiv peste tot…!? Unde sunt??? Parca vine cineva…

S-a aprins lumina, o lumina difuza care venea de la niste licurici de balta tinuti prizonieri in borcane iar eroul nostru a putut sa vada camera in care se afla…Era o camera semi-intunecata, avea o culoare mov-pal amestecat cu tente de verde si peste tot un “S” stilizat ca un Secundar…Dupa un timp de eroul nostru s-au apropiat trei domnisoare voluptoase, imbracate sumar in lenjerie intima, toate nimfe…cu forme si gesturi naturale…Una avea parul negru precum abanosul, una avea par castaniu precum painea rumenita iar ultima, care parea leaderul lor era blonda cu parul balai ca spicul de grau parguit…Si toate aveau ceasuri de lux la mana…

Am emotii…parca sunt un personaj amorf…Intuitia mea, odata un adevarat Cerber Spartan s-a pierdut pe drum, privirea mea e captivata de frumusetea lor…Nu ochii, nu buzele molatice, nu sanii aproape goi ci pletele lor m-au vrajit complet…Au un farmec aparte… Iar ceasul de la mana fiecarei domnisoare s-a oprit la ora 6 si minutul 9 – 69 WOW!

-Cine sunteti voi?

-Noi suntem nimfele TIMPULUI…Eu ma numesc Secunda di Amore si am grija de aceasta pestera si de comorile ei…Am cunoscut pana acum multi corsari si multi marinari care n-au inteles farmecul nostru si farmecul lucrurilor pe care le oferim…Noi, din suflet si cu suflet incercam sa ajutam persoanele care au nevoie de ajutorul nostru, dar lumea e bombardata de mesaje de tip “n-ai timp, ce-ti trebuie ceas” si s-au obisnuit cu tot felul de denumiri din export pentru lucruri pe care le pot gasi si aici…

– Stai asa ca nu inteleg nimic…Cine si ce vreti de la mine!? Eu am plecat intr-o aventura blogosferica, am de colindat mari si oceane nu sa pierd vremea prin pesteri…Ce vreti de la mine, de ce sunt prizonierul vostru?

– Pentru ca numai asa ai putea sa intelegi…De ce nu asculti de surioara mea cea blonda…Eu sunt Minutul de FOC si nu am vrut sa te leg…Nu mai cred in cuvintele voastre cum nici voi nu mai credeti in mesajele noastre…De zeci de ani suntem prin zona voastra de proximitate si de zeci de ani de cand s-au deschis porturile Chinei si toate marile sunt libere si circula toate porcariile si nu mai stiti sa pretuiti calitatea…Cand auziti de farmecele noastre fugiti ca din foc si mergeti si luati ce va trece prin cap sau ce nu va trece prin cap…Faceti glume proaste de marinari, va atacati aiurea, nu mai aveti urma de respect pentru munca si stradania noastra…