Uncategorized

QED – Viata ca o probabilitate matematica, rece, fara culori si fara emotii!

Our Score
Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

  Am avut sansa sa merg la vizionarea filmului QED (Quod Erat Demonstrandum).  Pentru cei ce nu stiu latina – CEEA CE ERA DE DEMONSTRAT… Ce probleme am cu acest film, conteaza mai putin, dar voi incerca sa inchid materialul intr-o nota usoara de optimism si umor 🙂

Si daca tot suntem la un film despre matematica si matematicieni, voi corecta filmul ca pe o teza de matematica, sa vedem daca trece sau nu examenul regizorului principal Andrei Gruzsniczki si al regizorilor actori de teatru si film –  Florin Piersic Junior si Dorian Boguta…

Continue reading “QED – Viata ca o probabilitate matematica, rece, fara culori si fara emotii!”

Uncategorized

Din culisele blogosferei CINE-LUPTA! Stiu de ce Chinezu poarta numele Chinei si alte curiozitati cu Iantu! VIDEO

Our Score
Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

A venit iarna lui 23 decembrie 1989. E ziua mea. Dar nimeni n-are chef de asta…

Imagini psihedelice, flash-uri

septembrie 1989…

Ceausescu PCR, Ceausescu PCR! Asa strigau in cor bunicii, parintii mei si unchiul Danut si unchiul Tavi, iar alaturi de ei era si surioara mea mai mica, Georgiana. Eram in comuna Rucar, un sat superb asezat ca intr-o caldare, cum spuneau bunicii, inconjurat de munti, de pasuni, sat prin care curge Dambovita precum suvitele unei fetite…Strigau ca sa ma incurajeze si ca sa rada de mine, evident. De ce? Pentru ca pe atunci eram balbait si un pic rrait si ii amuzam copios cand il imitam pe Ceausescu. De talentul meu aflase si primarul din comuna din acea vreme si nu s-a suparat pe mine sau pe ai mei. Am aflat mai tarziu ca era turnator la SECU.

-Drhragi tovarhrasi si prietini! Eu, cu puterhrea ce imi heste datha vrhreau sa fac ferhricit tot poporhrul rhroman si mai ales pe acesti cetateni onorhrabili din comuna Rhrucar…Ma opresc aici dar cred ca e usor de inteles de ce am scris cum am scris. Am incercat sa redau onomatopeic stilul inconfundabil al lui Ceausescu. Atunci bunicul zicea ca poate ajung politician, ca totul incepe cu o joaca…

Textul complet aici…

Imagini psihedelice, flash-uri

Mami, mami ce se intampla la televizor? N-am vazut pana acum filme cu impuscaturi pe TVR la ora asta…

Eram la Rucar, la bunici in vacanta de iarna si asteptam ziua de 23 decembrie sa implinesc sase ani. La televizor se auzeau impuscaturi, intuneric, il auzeam pe bunicul vorbind de teroristii rusi, de Revolutie, de Ceausescu…Simteam ca ceva nu e in ordine pentru ca daca pana mai ieri ma urcam pe marginea canapelei si il imitam pe Ceausescu, iar rudele strigau PCR, PCR, PCR…Astazi fetele lor erau incercanate, ganditoare si vedeam grimasele lor de dezgust cand auzeau de Ceausescu…

Instant m-am teleportat mental intr-o zi de vara, cred ca aveam putin peste cinci ani cand se anunta vizita unui secretar de stat al Partidului Comunist sau ceva pentru ca se inaugura nu stiu ce sectie la Combinatul de Fibre Sintetice Grulen din cartierul muscelean GRUI. stiu ca eram cu mama la Ceas cum se numeste si astazi statia de microbuze desi intre timp birtul de acolo a fost daramat si construita o biserica iar ceasul vechi a fost inlocuit cu Nimicul din fiecare din noi…

imi aduc aminte ca eram langa mama si erau o multime de oameni care fluturau drapelul tricolor si cantau Trei culori cunosc pe lume.. si aveau cartoane cu PCR…Se zvonea ca o sa vina Ceausescu pe acolo sa taie o panglica ceva…Nu stiu daca a aparut dar stiu ca dupa acea vizita lucrurile au mers bine pentru parintii mei…Daca inainte stateam intr-un apartament cu doua camere, la scurt timp, dupa ce a aparut si surioara mea Alita au primit un apartament cu patru camere…

– Ce se intampla bunicu? E Revolutie Bobica. Am scapat de Ceausescu…Vine alt comunist, Iliescu…Nu o sa mai fie ca inainte nimic…Dar nici mai bine…Era mai bine daca il aducea pe rege inapoi…

Cat de multa dreptate avea bunicul…Parca a fost vizionar…Martor al razboiului mondial din 1940, martor al curajului nebun al maresalului Antonescu de a recupera Basarabia din mana rusnacilor, martor al abdicarii Regelui Mihai I, martor al venirii comunistilor…

imi aduc aminte ca de ziua mea au aflat ca l-au prins pe Ceausescu pe la Targoviste intr-un elicopter…Ce cadou…Halal cadou…Mai stiu ca de Craciun in loc sa caut cadouri sub bradul din sufragerie ma uitam cu ai mei la televizor cum il judeca pe Ceausescu dupa care il impusca pe ea si pe Elena…

Restul aici…

Incep acest articol cu cateva decupaje din cateva articole personale pentru ca urmeaza sa vorbesc despre un festival genial care aduce an de an, in Romania, ideea democratiei si a altor drepturi ale Omului incalcate in diferite parti ale globului..

One World Romania – CINE LUPTA!? e conceptul anului 2014, anul revolutiei de pe social media transpuse in offline…

Eu am prins putin din comunism…Doar 6 ani…Dar am prins suficient ca sa pot sa compar ieri cu azi...Inca n-am uitat de cozile pentru paine si lapte, inca n-am uitat de chipul lui Ceausescu de pe orice carte, manual, lucrare, n-am uitat refrenul imnului de pe atunci, n-am uitat tricolorul de atunci si stema, n-am uitat pentru ca am fost si eu purtator de camasa portocalie si cravata comunista…

Festivalul One World, concept nascut in Cehia in urma cu sapte si care a prins si la noi, este singurul festival de filme documentare…

Anul acesta publicul va putea sa vada in premiera absolute 50 de productii tulburatoare atat ca mesaj cat si ca mod de constructie…De exemplu, eu vreau sa vad VINERI, 21 martie, la Muzeul Taranului Roman filmul – Bucuresti, unde esti!?…De ce !? Pentru ca sunt sigur ca in el e surprinsa toata Romania si pentru ca eu n-am participat la proteste activ ci doar de pe scaunul de jurnalist …..Pe atunci lucram ca redactor teritoriu la o televiziune nationala si urmaream protestele si din alte orase nu numai de la Bucuresti…

 

Un alt film pe care as vrea sa-l vad ar fi Ukraine is not a Brothel...JOI, 20 MARTIE, la Cinema Studio…Ma intereseaza pentru ca eu am avut sansa sa vizitez orasul Cernauti in 2011 si am simtit un val de ostilitate din partea autoritatilor doar pentru ca noi eram romani si eram in UE iar ei nu…In schimb, tinerii cu care m-am intalnit pe holurile universitatii din Cernauti parca imi sorbeau cuvintele si simteau dorinta lor de a evada din globul obosit de sticla al tiraniei comuniste si rusiste…

Pe scurt, va invit la acest festival pentru ca doar asa veti intelege cat de nocorosi suntem noi, chiar si asa intr-o tara in care multi se plang ca drepturile le sunt incalcate si oprimate…Si daca tot vorbim de libertatea de exprimare, in data de 11 martie am fost cu mai multi bloggeri la o vizionare fierbinte a unui documentar interesant din China…

Documentarul a prezentat povestea a d0i bloggeri chinezi, unul mai tanar si unul mai varstnic care incercau sa faca jurnalist cetatenesc si care , timp de mai multi ani au incercat sa scoata in fata problemele societatii comuniste…

Cei doi au incercat sa scoata in fata discrepanta dintre comunicatele si limbajul de lemm al autoritatilor si realitatea de la fata locului…Probleme precum poluarea sau MARELE FIREWALL CHINEZESC sunt elemente ce fac parte inca din realitatea lor cotidiana…

Si ca sa parasim putin sfera serioasa, am sa punctez cateva chestii, gen picanterii, pentru ca atunci cand bloggerii isi dau intalnire, sarea, piperul si condimentele sar din palarie 🙂

1. Stiu de ce Chinezu are nume de familie made in CHINA…

Eram la o pauza de ceai Zaganu 🙂 cand, Chinezu este intrebat de un blogger care e legatura…Si povestea e cam asa…Nu o voi reda 100% in stil China-Birta dar ma voi stradui 🙂

Potrivit analelor istoriei , de la cronicari contemporani, cei din neamul lui Chinezu aveau origini evreiesti si se numeau Akimne sau Akin sau ceva de genul…Ideea ca, dupa 45 cand comunismul a inceput sa lucreze prin aparatura sa de propaganda, numele straine sau cu rezonanta straina erau modificate iar un ofiter de la starea civila de atunci a schimbat numele de familie din ce era in CHINA…:) Daca vreti povestea completa si exacta o gasiti la blogger…Poate face un documentar din asta ca tot vorbim de drepturile Omului si incalcarea lor…

2. Virgil Iantu ne-a aratat o poza cu o bautura cu aroma de vodca

Pentru ca de la ceai la comunism si de la comunism la alcool ca si concept de socializare, granitele sunt fragile, am ajuns sa discutam, ca bloggerii, despre bauturi ciudate din viata noastra sistemica…Eu nu aveam amintiri prea multe, dar Iantu ne-a aratat pe telefon o poza de pe net cu o vodca VASZILIV cu aroma de vodca iar Chinezu a venit cu lovitura de gratie…asta

Pe scurt, va invit cu cea mai mare caldura sa va abonati la acest festival pentru ca veti castiga pe doua planuri…

Veti vedea documentare unicat si pline de sens…

Veti socializa cu bloggeri si oameni care merita cunoscuti si offline nu doar online…

In final, o mostra de ceva ca sa va captez atentia pana la capat…

ROMANI, VI SE PREGATESTE CEVA ! – Circuitul SPAGII in natura in varianta offline si mega super smecher organizata!

RELATED POST

1. http://presainblugi.com/slumdog-superblogger-sub-efectul-cartilor-nemira/

2. http://presainblugi.com/aroganta-extrema-hotel-ramada-parc-magazin-unirea-pe-jos-la-ora-3-dimineata-detalii-capitolul-3-inainte/

Uncategorized

UPDATE! LOCATIA EXACTA! Mass-Media intre utopie si manipulare sau cum a evoluat presa in tarile post-comuniste

Our Score
Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Mass-Media, sub diferitele ei maști gen „Câinele de pază al societății”, “Cea de-a Patra putere in stat” a generat și generează mereu conflicte de idei și discuții. Cercetătorii și sociologii mereu s-au întrebat dacă e mai utilă o presă controlată și finanțată de stat sau o presă indepedentă de stat, o presă rebelă, victimă a diferiților moguli și depedentă de averile lor.

Dacă libertatea umană o putem înțelege până acolo la limita cu interferența celuilalt, Libertatea Mass-Media până unde și care îi sunt limitele și dacă e bine sau nu să aibă limite!? Problema se agraveaza si mai mult cand incercam sa vorbim de presa din tarile fost-comuniste. Cum a fost si cum e azi!? Odata era aservita oficial unui sistem deficitar dar azi este ea cu adevarat libera?

C.P. Scott spunea că „Faptele sunt sacre, dar comentariile sunt libere” ceea ce se traduce în meta-limbaj “Dacă ești jurnalist poți scrie NUMAI si NUMAI despre adevăr dar poți comenta despre el LIBER”…Numai că mulți jurnaliști nu asociază expresia de a comenta liber cu a comenta corect pentru că libertatea nu presupune manipularea cititorului…

Pentru o astfel de dezbatere incitanta sunteti asteptati miercuri, 30 martie, ora 17.00, la Universitatea Bucuresti unde doamna Boguslawa Dobeck, o reputata specialista in stiintele comunicarii va sustine o conferinta despre evolutia mass media in tarile post-comuniste.
LOCATIE! Sala 416 de la Facultatea de Matematica (intrarea se face pe colt – in fata se afla Facultatea de Arhitectura si in lateral o librarie. Apoi, se urca cu liftul la etajul III, cum se iese din lift se merge drept inainte, dupa care urmeaza o scara ca de pod, pe care se va urca la etajul IV unde se afla si un tonomat de cafea pe langa sala cu pricina. Multumesc pentru informatiile de ultima ora colegei MIA Pancu de la Masterul de Comunicare Corporatista.

Asta ca sa intelegeti ca lucrurile cu adevarat importante nu sunt niciodata la indemana oricui. Daca era o conferinta despre sexualitatea Columbenilor ea ar fi avut loc in Aula Manga sau cine stie, chiar la Palatul Parlamentului…Deh, traim intr-o Romanie fascinanta…
Uncategorized

Un film românesc, o altă Românie, acelaşi prezent animalic şi violent…

Our Score
Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Acum vreo trei ani lucram pe platoul di filmare la Imperium der Paepste, un documentar german despre institutia papala in timpul Renasterii, dar despre aceste experiente am povestit deja. In acele zile m-am imprietenit cu Constantin Dita, un actor foarte talentat din noul val, care imi spunea atunci ca va lucra la un proiect prin care ar urma sa se realizeze un film despre rezistenta anticomunista din Muntii Fagaras. Am ramas foarte placut surprins ca avea sa se faca un film pe aceasta tema si care sa aibe in centru figura lui Ioan Gavrila Ogoranu si Grupul Carpatin Fagaras. De atunci am tot asteptat aparitia acestui film.

In cele din urma, asteptarea a luat sfarsit intr-un fel, caci filmul a fost lansat in premiera la Festivalul de Film de la Berlin, vineri 12 februarie, sub titlul Portretul luptatorului la tinerete. Filmul a fost regizat de Constantin Popescu Jr., iar Constantin Dita il interpreteaza pe Ioan Gavrila Ogoranu. Din distributie mai fac parte: Alexandru Potocean, Mimi Branescu si Nicodim Ungureanu.

Cum era de asteptat, tematica filmului a fost probabil prea neinteresanta pentru a reusi sa stranga un buget rezonabil, astfel incat regizorul a trebuit sa se descurce cu un buget extrem de redus. Filmul trebuia sa apara in toamna anului 2009, dar din motive tehnice datorate si unor probleme financiare, lansarea filmului a fost amanata.  AFLATI AICI POVESTEA ACTIUNII FILMULUI!

Post by Dan Pătraşcu

Atelier de Idei

Despre comunism cu usile inchise, sau despre ideologii cu cartile pe fata

Our Score
Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

comunismDespre comunism s-au spus multe, dar indiferent cate se vor mai spune cred că tot nu va fi destul. Noi cei care l-am trăit, indiferent cât de mici am fi fost în 89, îl avem încă în vene ca nişte reziduri ascunse bine prin cotloanele sufletului. Aceasta nu este o problemă ce ţine de propria opţiune, ci de psihologie. Nicio altă ideologie, fie aceasta concretizată în cel mai autoritar regim posibil, nu a reuşti să distrugă omul din interior în măsura în care comunismul a reuşit să facă acest lucru. Conştientizarea acestui aspect este un mare pas spre o comprehensiune mai bună a societăţii româneşti de astăzi şi a fiecărui român în parte.

Aş dori să argumentez aceste afirmaţii pornind de la un eseu al lui Vaclav Havel. Înainte ca Havel să ajungă preşedintele Cehoslovaciei, în 1989, el a petrecut foarte mult timp prin închisorile comuniste din cauzaactivităţilor sale de disident şi membru fondator al organizaţiei pentru apărarea drepturilor omului, Carta 77. Timpul petrecut prin închisorile comuniste i-a dat posibilitatea lui Havel să reflecte mai mult la sistemul politic a cărui victimă era şi la adevărata natură a răului pe care acesta îl reprezintă. În eseul său Puterea celor fără de putere, Havel ne spune povestea unui vânzător de zarzavaturi. Iată rezumatul acestei povestioare citate de Francis Fukuyama în lucrarea sa Sfârşitul istoriei şi ultimul om.

În povestioara lui Havel, un vânzător de zarzavaturi îşi pune în vitrină, printre legumele sale, lozinca: “Proletari din toată lumea uniti-vă!” Întrebarea pe care ne-o punem este: “de ce face el aceasta?” Vânzătorului de zarzavaturi îi este indiferent conţinutul semantic al lozincii şi nu pune lozinca în vitrină pentru a comunica oamenilor un ideal propriu în care crede cu tărie. Lozinca este, însă, un semn şi conţine un mesaj subliminal foarte precis, pe care l-ar putea exprima şi astfel: “Eu, vânzătorul cutare, trăiesc aici şi ştiu ce trebuie să fac. Mă comport cum mi se cere. Se poate avea încredere în mine şi mă comport mai presus de orice reproş. Sun ascultător şi de aceea am dreptul să fiu lăsat în pace”. Acest mesaj este adresat celor de la putere şi, în acelaşi timp, constituie un scut împotriva potenţialilor informatori. Negustorul ar fi putut afişa, la fel de bine, lozinca: “mi-e frică şi de aceea mă supun orbeşte”. Valoarea de adevăr a lozinicii era aceeaşi, dar vânzătorului de zarzavaturi îi este jenă să pună în vitrină o asemenea declaraţie fără echivoc a propriei degradări. Astfel, semnul îl ajută să-şi ascundă faţă de sine însuşi josnicia pe care se bazează propria ascultare şi josnicia sistemului. Pe amândouă le ascunde în spatele unui piedestal înalt, care este ideologia.Citeste aici articolul complet

By: DAN PATRASCU