Atelier de Idei

Despre triada sănătății și fericirii: Corp, minte & relații

Anca Amariei, terapeut și cofondator EKA – Centrul Stării de Bine: Sănătatea este în corp, minte și relații. Problema majoră a umanității este faptul că suntem foarte absenți din viețile noastre, iar asta se întâmplă pentru că suntem deconectați de la senzațiile din corp, de la emoții și pentru că nu cultivăm relații cu sens

 

  • Sunt mulți oameni sănătoși fizic, dar care sunt nefericiți, iar relațiile sănătoase cu cei din jur sunt cel mai important element pentru a fi fericiți
  • Echilibrul între corp, minte și relații ne ajută să trecem mai ușor peste provocările inerente ale vieții
  • Să mulțumim pentru ceea ce avem este mai benefic versus să ne gândim mereu la ceea ce ne lipsește. Ne crește dopamina și serotonina, și ne poate schimba radical starea de spirit
  • Poți să fii nefericit chiar dacă faci foarte multe lucruri pentru minte și corp
  • “Ce ne face fericiți?”. Răspunsul este calitatea relațiilor noastre, conform unui studiu longitudinal derulat de peste 80 de ani de Universitatea Harvard (sursa)
  • În tot ceea ce facem, contează foarte mult ce oameni ne alegem alături de noi
  • Dacă ești o persoană singură, ajută pe cineva, implică-te în viața comunității
  • Fiind mai prezenți în viețile noastre, putem realiza cu adevărat cum ne simțim și putem să începem să facem pași pentru a fi mai bine și cu adevărat mai sănătoși

 

 

Sănătatea se bazează pe trei piloni – corp, minte și relații – însă majoritatea oamenilor se gândesc la sănătate doar din perspectiva de a nu fi bolnavi fizic. Astfel, foarte mulți oameni sunt sănătoși fizic, dar sunt nefericiți, pentru că nu este suficient să privim omul doar din punct de vedere biologic, ci să ne uităm și la sănătatea lui mentală și a relațiilor cu ceilalți, spune Anca Amariei, terapeut somatic și cofondator al EKA – Centrul Stării de Bine, primul spațiu din România cu servicii integrate de psihoterapie, wellbeing și dezvoltare personală, aflate sub același acoperiș.

Anca Amariei a vorbit despre ce înseamnă și ce trebuie să faci pentru a fi cu adevărat sănătos în contextul lunii în care OMS a celebrat Ziua Mondială a Sănătății (7 aprilie). Conform Constituției sale, Organizația Mondială a Sănătății a definit sănătatea “ca fiind o stare de deplină bunăstare fizică, mentală și socială, și nu doar absența bolii sau a infirmității”.

Citește integral opinia Ancăi Amariei:

“Când vorbim despre corp, despre sănătatea fizică, trebuie să avem un somn de calitate, să fim atenți la alimentație, mișcare și calitatea modului în care respirăm (știm cât de dificil ne este când nu respirăm bine!). Evident, și calitatea aerului este importantă, dar acest lucru poate fi mai puțin influențat de către noi.

În ceea ce privește sănătatea mentală, sunt patru subpiloni importanți. Primul este capacitatea noastră de a manifesta compasiune față de sine. Se vorbește foarte mult acum despre a avea compasiune față de ceilalți, dar nu putem avea compasiune față de alții, dacă nu avem mai întâi pentru noi. Al doilea subpilon este tipul de mentalitate pe care o avem și vorbim astfel despre gândirea rigidă, fixă și cea axată pe creștere. Un alt pilon este partea de mindfulness, adică în ce măsură putem cu adevărat să fim prezenți în viețile noastre. Iar al patrulea subpilon este practicarea recunoștinței. Mai exact să mulțumim pentru ceea ce avem decât să ne gândim mereu la ceea ce ne lipsește. Acest tip de comportament crește foarte mult dopamina și ne poate schimba radical starea mentală. Imaginați-vă cum ar fi să facem acest exercițiu în fiecare zi, în loc să ne încheiem ziua gândindu-ne că nici azi nu ne-a ieșit nimic bine. Povestea cu care ne culcăm în minte la final de zi ne influențează enorm modul în care ne simțim.

Dacă ne uităm la relații, sunt doi subpiloni esențiali despre cum putem crește în această zonă.

Primul este legat de conectarea cu ceilalți într-un mod care să aibă sens oferindu-le prezența, ascultarea și compasiunea noastră și ceea ce se numește “tend and befriend” – o atitudine față de ceilalți care pornește de la premisa că nu sunt dușmanul, ci prietenul tău. Nu e o invitație la a ne împrieteni cu oamenii de pe stradă, ci poate fi inclusiv despre felul în care ne angajăm într-o conversație – pornimi de la a combate sau de la a descoperi ceva interesant la celălalt. Este vorba despre atitudinea pe care o avem față de copiii noștri, familie, prieteni, echipă.

 

Subpilonul al doilea este despre calitățile prosociale pe care trebuie să le cultivăm pentru a avea relații sănătoase. Vorbim astfel despre recunoștință, capacitatea de a ierta, atitudinea necritică, compasiune și bucuria altruistă – capacitatea de a face lucruri fără a aștepta ceva în schimb.

 

Aceștia sunt cei trei piloni ai sănătății noastre și pe ce se bazează ei. Chiar de la această definiție a sănătății am pornit și noi când am fondat EKA – Centrul Stării de Bine pentru că ne-am dorit ca oamenii să aibă toate aceste trei paliere într-un singur loc.

 

Ce ne face cu adevărat fericiți? Ce spune Universitatea Harvard prin cel mai lung studiu făcut vreodată despre fericire

 

De exemplu, cu toții cred că am cunoscut de-a lungul vieții foarte mulți oameni care luați individual sunt bine, dar într-o relație de cuplu nu sunt la fel. Sau invers. Chiar cel mai important studiu făcut vreodată pe tema fericirii, care a fost lansat în anii ’30 de Universitatea Harvard și a durat peste 80 de ani, ne arată că răspunsul la întrebarea “Ce ne face fericiți?” este calitatea relațiilor noastre. Dar nu este doar despre sănătatea relațiilor cu părinții ori copiii, ci în general despre sănătatea relațiilor cu oamenii pe care noi îi alegem să fie în viața noastră. De exemplu, poți să nu fii într-o relație, dar poate faci muncă în folosul comunității și astfel să te simți extrem de bine pentru că ai încredere și sprijin din comunitate.

 

În tot ceea ce facem, contează foarte mult ce oameni ne alegem alături de noi.

 

De ce este atât de important să știm că sănătatea nu este doar fizică?

În primul rând pentru că sunt foarte mulți oameni sănătoși din punct de vedere fizic, dar care sunt nefericiți. Pentru că nu este deloc suficient să privim omul doar din punct de vedere biologic. Avem foarte multe nevoi și relațiile sunt esențiale.

 

Sunt enorm de multe situații în care un om este foarte bine din punct de vedere fizic sau meditează foarte mult și aparent face lucrurile “ca la carte”. Totuși este un om nefericit. Atunci, ce lipsește? Faptul că nu are relații de calitate cu cei din jurul său. Poți să fii nefericit chiar dacă faci foarte multe lucruri pentru minte și corp.

 

Tuturor ni se întâmplă lucruri care nu ne plac, care ne frustrează. Fericirea de multe ori ține doar o clipă.

 

Dar toate lucrurile pe care le facem pentru corp, minte și relații ne pot aduce împlinire și senzația că suntem într-un loc bun. Echilibrul între acești piloni ne ajută să trecem mai ușor peste situațiile inerente vieții de care nu scapă nimeni. Toate aceste exerciții ne cresc reziliența, ne ajută să gestionăm mai bine situațiile.

 

Din motive socio-culturale toți ne gândim că am fi mai fericiți dacă am avea bani, carieră, diplome, rezultate. În realitate, viața ne arată că oameni cu carieră excepțională, cu extrem de mulți bani, aleg să se sinucidă ori sunt în depresii clinice. Practic, vedem astfel că nu există în niciun fel semnul egal între aceste lucruri care par să ne aducă fericirea și fericire. Studiile ne arată că un singur lucru este esențial pentru fericire: sănătatea relațiilor.

 

Al doilea motiv important pentru care trebuie să știm că sănătatea nu este doar fizică este legat de faptul că acești trei piloni – corp, minte, relații – sunt într-un echilibru instabil. De exemplu, dacă mă simt rău fizic, s-ar putea ca o discuție cu o persoană care îmi e dragă să mă facă să mă simt mai bine pentru că avem o relație bună. Sau dacă mă simt rău mental, apare rolul terapiei ori poate mă duc să fac sport și odată cu tonusul fizic, îmi crește și tonusul emoțional. Sunt mii de studii legate de cât de mult ne îmbunătățește sportul starea mentală.

 

De asemenea, poate te simți rău mental pentru că nu te-ai hrănit. Vorbesc despre hrănit, nu despre mâncatul compulsiv. După ce te hrănești, simți cum ți se îmbunătățește ziua, ești alt om. Eu sunt cel mai bun exemplu, după ani în care nu am prioritizat mâncarea, pentru că mereu găseam altceva mai important de făcut. Am schimbat acest lucru și acum zilele mele arată cu totul altfel. Știu că am mâncare la anumite ore și sunt foarte bucuroasă când mă uit și văd sănătate în farfurie.

 

Este bine să știi că dacă îți este rău fizic poți să apelezi la cineva să-ți ridice moralul, dacă îți este rău mental poți să faci sportul preferat, dacă îți este rău în relație, poți să începi să lucrezi și fizic și mental. De exemplu, să te implici ca voluntar într-o comunitate, să faci ore de voluntariat.

 

Ce să facem pentru a fi bine în corp, minte și relații?

Am lucrat la un moment dat cu oameni cărora le ofeream o listă cu activități recomandate pentru acești trei piloni.

 

Cred că în plan fizic, contează enorm ca somnul să fie de calitate, dar nu neapărat într-un anumit interval orar. Trebuie să fie un somn între 6-8 ore, dar nu aș face recomandări despre orele la care trebuie să dormi pentru că ține de cronotipul fiecăruia.

 

Exercițiile fizice trebuie să fie adaptate condiției de sănătate. Dacă atunci când avem 20 de ani facem jogging cu lejeritate și poate mergem la maratoane, la 50 de ani poate este bine să facem alte tipuri de exerciții (din zona de yoga, stretching, sporturi cu impact redus) pentru că articulațiile au alte nevoi.

 

Pentru femei, de exemplu, randamentul este total diferit atunci când suntem în faza menstruală și e indicat să mergem la o clasă blândă de yoga vs. faza foliculară când putem să mergem spre exerciții de anduranță vs. faza ovulatorie când un functional training se potrivește la fix vs. faza luteală când putem să tragem tare de fiare. Este extrem de important să facem exerciții adaptate stării de sănătate și momentului din viața noastră, nu cum știam noi că am fost acum 20 de ani.

 

Alimentația să fie hrănitoare, diversă, proaspătă, cât mai colorată, gătită și nu fast-food.

 

În plan mental să ne începem ziua cu un moment de atenție, care poate să însemne să scriem într-un jurnal, să facem un exercițiu de respirație, să medităm, să ne plimbăm atenți. Nu să alergăm să prindem metroul, tramvaiul, să ne claxonăm în trafic. Să mergem cu un scop, să fim conștienți de prezența noastră și a celorlalți pe stradă. Să petrecem timp în natură observând culorile, formele și modul cum ne ating corpul, sunetele, aromele. Acesta este tot un exercițiu de mindfulness. Să citim ceva ce ne hrănește sufletul.

 

Și putem să încheiem ziua cu aceleași exerciții cu care am început-o: recunoștință, mindfulness, respirație, meditație. Nu trebuie să le facem pe toate, sunt doar câteva idei din care putem alege un singur lucru.

 

În plan relațional, să ne ghidăm după acest sfat general valabil de a petrece timp de calitate cu cei din jurul nostru, fie că vorbim despre familie sau prieteni. Să fim generoși, buni, cu compasiune – este miraculos pentru noi și cei din jur. Dacă ești o persoană singură, ajută pe cineva, gătește pentru alții. Poți să faci cumpărăturile pentru bătrânii de lângă tine, poți să gătești pentru vecina care știi că are multe pe cap și să îi duci o prăjitură. Poți să stai cu copiii unor rude sau prieteni, cunosc părinți care prin rotație stau cu copiii altor prieteni.

 

Absența din propria viață – problema majoră a oamenilor. Care este soluția?

Cred că problema majoră a umanității, o problemă pe care o avem aproape toți, este faptul că suntem foarte absenți din viețile noastre. Iar absența din viețile noastre înseamnă deconectarea pe toate cele trei planuri: deconectarea de corp, de emoții și deconectarea socială sau relatională.

 

Suntem deconectați de corp pentru că facem ceva pentru el doar atunci când ne doare sau când vedem că îmbătrânește.

 

Suntem deconectați de emoții pentru suntem învățați să ne reprimăm emoțiile negative.

 

Suntem deconectați social în sensul în care poate nu avem cu adevărat prieteni, poate nu avem un partener, nu avem nicio rețea de sprijin, nu avem legătură cu adevărat cu părinții.

 

În acest fel suntem absenți din viețile noastre pe cei trei piloni, iar, în general, oamenii intră în criză atunci când lipsește unul din cei trei piloni.

 

Și cred că putem începe să fim mai bine prin a fi mai prezenți în viețile noastre. Atenția la prezent (mindfulness) ne ajută să vedem ce nu este în regulă, ne ajută să fim în contact cu noi. Dacă suntem mai atenți la prezent și ne uităm mai puțin la trecut (care ne poate duce în depresie) ori viitor (care ne aduce anxietate), putem să ne dăm seama când nu suntem bine. De exemplu, putem realiza că nu facem destul sport sau mâncăm multe dulciuri ori bem multă cafea. Fiind prezenți, putem realiza cu adevărat cum ne simțim și putem să începem să facem pași pentru a fi mai bine și cu adevărat mai sănătoși”.

***

Anca Amariei este terapeut și cofondator al EKA – Centrul stării de bine. De asemenea, este mentor în comunitatea She is Mom și expert CIPRA- Centru de Informare, Prevenire Risc și Analiză.

Prin workshopurile sale, Anca ajută oamenii să își restabilească legătura dintre minte și corp, cu ajutorul respirației și al mișcării conștiente. Specializările sale sunt în terapia prin yoga, neuromindfulness, antrenamente de respirație și acordarea primului ajutor în sănătatea mintală.

 

A dezvoltat programe de employee wellbeing pentru companii în industrii diverse, precum farma, automotive, retail, FMCG, telecom, fashion, asigurări etc. A inițiat proiecte în sectorul non-profit, prin parteneriate cu Fundația Renașterea și Asociația pentru Sprijinul Pacienților Oncologici, Special Olympics România & Internațional, Asociația Zi de Bine.

Totodată, Anca are peste 15 ani de experiență în comunicarea de brand și corporate, rolul său cel mai recent fiind de PR Manager pentru Warner Bros Discovery în regiunea EMEA.

***

Despre EKA:

EKA – Centrul Stării de Bine este primul hub din România cu servicii integrate de psihoterapie, wellbeing si dezvoltare personală, disponibile într-un spațiu fizic. Centrul propune abordarea integrată a sănătății și stării de bine pentru indivizi, cupluri, familii, copii, angajați Centrul EKA abordează multidisciplinar sănătatea, prin servicii pentru cei trei piloni corp, minte și relații și are peste 20 de specialiști certificați în psihoeducație și coaching, terapii somatice (kinetoterapie, masaj, nutriție, ayurveda), fitness mental, constelații sistemice familiale, consiliere de cuplu, parentală, vocațională și multe altele. Pentru segmentul corporate, Eka aduce servicii de mental health, wellbeing & employee engagement, precum și programe de creștere a performanței pentru top management și echipele lor. Partenerii EKA – Centrul Stării de Bine sunt Matei Stănculescu, Anca Amariei și Diana Iosu.