Atelier de Idei

Proiectul de cercetare artistică „No Reason To Dance?”

Dansul explorat ca limbaj artistic de sine stătător în proiectul de cercetare artistică No Reason To Dance?, cu artiști din România, Republica Moldova și Irlanda de Nord

Ce-ar fi dacă am privi dansul mai aproape de poezie, decât de artele vizuale sau de teatru? Fiecare mișcare, deschiderea unei lumi, a unui limbaj cu semnificații proprii?  Fiecare pauză – o așteptare atentă, un spațiu încărcat de sens? Fiecare spectacol – o lucrare completă, egală cu sine, fără nevoia de a se justifica prin medierea altor arte? Cum ar fi dacă dansatorii și coregrafii ar lucra eliberați de înrâurirea muzicii și a narațiunilor textuale, înarmați cu încrederea că limbajul lor artistic este sieși suficient, accesibil totodată publicului?

Aceste perspective vor fi explorate începând din luna aprilie, de o echipă internațională de artiști ai mișcării, din România, Republica Moldova și Irlanda de Nord, în cadrul proiectului No Reason to Dance?. Prima etapă va cuprinde o conferință, un laborator de cercetare artistică și o serie de ateliere deschise specialiștilor, dar și publicului larg, realizate în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii din Iași. Laboratorul găzduit de Casa „Vasile Pogor” va constitui baza pentru un spectacol pe care artiștii îl vor realiza împreună la Derry, în Irlanda de Nord și pe care îl vor itinera în luna septembrie la Iași, Chișinău și București.

Proiectul No Reason to Dance? a fost inițiat de Asociația PETEC alături de compania Echo Echo Dance Theater, din dorința de a fructifica colaborările desfășurare de-a lungul a mai multor ani, a cinci artiști din România, Republica Moldova și Irlanda de Nord. Steve Batts este coregraf și dansator cu peste patruzeci de ani de experiență în practica și în teoria dansului și directorul artistic al companiei Echo Echo Dance Theater, din Derry, Alexandra Soshnicova și Serghey Golovnea sunt un duo din Republica Moldova, care crează, predau și dansează împreună din anul 2000, iar Virginia Negru, alături de Cătălin Diaconu performează, facilitează și organizează ateliere de dans și Contact Improvisation în România și în străinătate. Cei cinci împărtășesc perspective și sensibilități artistice comune, datorită unui îndelungat dialog și schimb de experiență și sunt încântați de posibilitatea de a-și aduce forțele împreună într-un proiect mai mare.

Între 20 și 29 aprilie, ei vor lucra împreună în cadrul unei rezidențe/laborator de cercetare artistică, deschizând totodată accesul publicului (întâi specializat, apoi general) la instrumentele din procesul lor de lucru, prin intermediul unei conferințe și a unei serii de ateliere. Artiștii vor pune în practică și vor dezbate idei în jurul perspectivei dezvoltate de coregraful Steve Batts, conform căreia dansul are propria integritate artistică, susținută de intenția de a crea propriul sens, fără a fi un limbaj secund muzicii sau narativității literare.

Prima etapă a rezidenței începe sâmbătă, 20 aprilie, cu o conferință intitulată Dance as poetic movement – people, not bodies, armour off, not armour on, susținută de Steve Batts. Evenimentul va avea loc între orele 17:00 și 19:00, cu o parte de întrebări și răspunsuri deschise publicului moderată de conf. Univ. dr. Călin Ciobotari.

Studenții, doctoranzii și profesorii Universității Naționale de Arte „George Enescu” vor putea lua contact cu principiile acestei metode, cu viziunea sa asupra gramaticii și sintaxei limbajului artistic al dansului, chiar de la Steve Batts, în atelierul Making and sharing phrases of movement from a poetic movement perspective, în datele de 21 și 22 aprilie, între orele 19:00 și 21:00.

Joi, 25 aprilie, între orele 19:00 și 21:00, este rândul duo-ului Virginia Negru și Cătălin Diaconu să intre într-un schimb de idei cu profesioniștii interesați, în cadrul atelierului Dancing Contact Improvisation, printr-o cercetare asupra noilor posibilități de mișcare ce se pot genera în momentul în care conștientizăm diferitele grade de tensiune poetică și conținut dramatic pe care le oferă lucrul cu distanța, apropierea, atingerea, în relație cu partenerii de scenă.

Ciclul de evenimente dedicate specialiștilor în dans se va încheia pe data de 26 aprilie, cu masterclass-ul Gravity free point, susținut de Alexandra Soshnicova și Serghey Golovnea, între orele 19:00 și 21:00. Alexandra și Serghey vor propune studenților elemente de dans contemporan care, deși sofisticate și acrobatice, vor fi abordate cu multă simplitate, astfel încât să devină accesibile și ușor de aplicat, atât solo cât și alături de colegi de scenă. Formularul de înscriere pentru această serie de evenimente este aici.

Un jurnal fotografic și video al proiectului va fi început cu această primă experiență de cercetare. El va fi diseminat pe toată durata proiectului pe site-ul partenerilor de proiect din Irlanda și România.

Sâmbătă, 27 aprilie, între orele 19:00 și 21:00, Virginia Negru și Cătălin Diaconu vor conduce atelierul public „Dancing is reading myself in public”,  în care vor invita participanții să privească dansul ca pe o practică de ’’citire’’ a mișcărilor ce se nasc din propria memorie și imaginație incorporată, mișcări ce capătă articulare și sens odată ce îi invităm pe ceilalți să urmărească împreună cu noi această ’’lectură tăcută’’.

Continuând seria de perspective neobișnuite asupra dansului ca limbaj poetic, Alexandra Soshnicova și Serghey Golovnea vor susține atelierul „Să-i privim pe ceilalți cum privim lucrările de artă”, un atelier deschis adulților de orice vârstă, care va avea loc duminică, 28 aprilie, între orele 19:00 și 21:00.

Rezidența de la Iași se va sfârși luni, 29 aprilie, cu o seară performativă în cadrul căreia Alexandra Soshnicova, Serghey Golovnea, Virginia Negru și Cătălin Diaconu vor prezenta începând cu ora 19:00 un scurt moment de mișcare construit „la cald”, pe parcursul laboratorului lor de creație, urmat de un dialog în care publicul va putea adresa întrebări, atât coregrafului Steve Batts cât și dansatorilor. Formularul de înscriere pentru toate evenimentele pentru publicul larg din cadrul rezidenței este aici.

Ulterior laboratorului, echipa de proiect va trece printr-o perioadă de interiorizare a ideilor și conceptelor explorate în timpul rezidenței. Perioadele de reflecție și sedimentare a experiențelor fizice sunt la fel de importante ca acelea de lucru direct. Tot în acest interval va începe colectarea și editarea grafică a materialelor adunate în timpul rezidenței, în vederea realizării unui art zine care urmează să fie distribuit în cadrul reprezentațiilor spectacolului final. Colaborarea între muzician și echipa artistică va începe tot atunci, fiindcă No Reason to Dance? nu este despre negarea importanței muzicii în dans, ci despre afirmarea independenței de ea, în contextul artei dansatorului.

În perioada 7-29 iulie, echipa se va reuni în spațiul companiei independente Echo Echo Dance Theatre din Derry, Irlanda de Nord, pentru a definitiva spectacolul născut din împletirea tuturor acestor experiențe și idei. Prima reprezentare va avea loc la Derry, pe 29 iulie, urmând ca spectacolul să fie itinerat la Chișinău, Iași și București în luna septembrie. Aspectele cercetării, rezultatele concrete, fizice și conceptuale vor putea fi dezbătute la finalul fiecărei reprezentații în sesiunile deschise de Q&A cu artiștii și invitații locali. Pentru informații legate de datele în care vor avea loc reprezentațiile, vă rugăm să urmăriți site-ul https://petec.ro/ dar și conturile de Facebook și Instagram.

No Reason to Dance? deschide ușile unui public nou în zona artelor performative, subliniind faptul că dansul are nevoie de propria integritate artistică înainte de a apela la susținerea muzicii, textului sau imaginii. Iar dacă ar fi să căutăm și să analizăm gradul de înrudire cu celelalte forme artistice, dintre toate s-ar putea ca dansul să fie cel mai apropiat de intenția poetică ca formă de comunicare artistică.

Proiectul este o co-producție a Echo Echo Theatre și PETEC, cofinanțat de AFCN.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.