A venit toamna, acopera-mi inima cu ceva,
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta…
Nu intamplator incep aceste randuri cu un fragment dintr-o poezie pentru ca totul e poezie in jurul nostru. Trebuie doar sa stim sa ascultam, sa simtim, sa traim. Intr-adevar, nu toate lucrurile ascund poezii care sa insemne ceva, care sa conteze, care sa lase urme adanci in suflet, inima si minte.
Dar surogatele pe versuri deja au inceput sa fie atat de ostentative incat n-ai cum sa nu le citesti de la distanta. Dar nu despre lucruri fara sens voi vorbi ci despre vin, si nu voi vorbi despre orice vin ci doar despre cel care conteaza – Avincis. Dar sa vedem de data asta unde s-a mai scris poezia!…
Nu pot sa vorbesc despre vinurile 
