Rezumat:
Jurnal de Bord Goeleta în Blugi 01.10.2023
,,Oare atunci când se duc unde se duc animalele noastre când se duc”… E o întrebare care îmi apare în minte recurent de vreo câteva ori pe an în ultimii 5 ani. Mai ales înainte de o călătorie importantă cum e aventura SuperBlog. Pentru că următoarea poveste nu are happy-end. Aș fi vrut dar nu are. O mare parte de vină o am și eu. O să înțelegi pe parcurs, tu, cititor de ce. Cert este că următoarele rânduri sunt triste. Așa că dacă vă știți sensibili următoarele rânduri vă pot afecta emoțional.
sursa foto: pixabay.com
➡ Prolog
Sunt cat person 100%. Nu mă înțelegeți greșit. Iubesc animalele, iubesc toate animalele, mai exact mamiferele, păsările, anumite reptile și specii de insecte. Dar când vine vorba de a avea un animal în casă aleg 100% o pisică. Am avut în copilărie și peruși, și papagali, una dintre surori are și azi un papagal, o broască țestoasă, am avut și pești, porcușor de Guineea, iar la bunici întotdeauna am avut cel puțin o pisică pe prispă și în casă.
Dar prima pisică găsită de mine și crescută în special de mine și surorile mele a apărut în viața mea când aveam în jur de 14 ani. O găsisem în proximitatea blocului unde locuiam în Câmpulung Muscel, avea maxim 2 luni, era toată roșu vărgat ca un tigruț dar eu i-am spus Ghemuleț pentru că o luam în palme și stătea exact așa ca un Pokemon făcută ghem.
O iubeam nespus și dormea cu mânuțele precum un copil. Pe atunci nu existau telefoane cu cameră foto, cel puțin nu în orașul unde eram eu și nu am fotografii cu ea. Am suferit mult când am dus-o la bunici și a fugit din curte direct în stradă unde s-a întâmplat inevitabilul. Am plâns mult, am vărsat râuri de lacrimi și mi-am jurat că nu o să mă mai atașez de o altă pisică dar 20 de ani mai târziu a apărut în viața mea Casey. Dar înainte să vă spun despre ea trebuie să vă spun ce am înțeles din ce mi s-a întâmplat cu ea.
În primul rând, atunci când cauți o clinică veterinară pentru diferite animale de companie, trebuie să te asiguri că au o paletă largă de servicii veterinare pentru că cu cât au mai mulți specialiști cu atât sunt mai capabili și au cunoștințele necesare să te ajute. Dacă faci cum am făcut eu și cauți clinică veterinară București zona Tineretului riști să găsești cea mai apropiată clinică veterinară de adresa ta dar care să ofere puține servicii și care, de exemplu nu efectuează analize medicale.
De ce sunt imporante aceste aspecte? Pentru că nu tot ce e aproape de casă e ceea ce ai nevoie iar în cazul meu pentru Casey a contat foarte mult. Dar pentru că Casey era speriată de coșulețul de transport chiar dacă arăta impecabil si avea toate spațiile pentru respirat am preferat să o duc la o clinică la 2 minute de mers pe jos de adresa unde locuiam atunci. Nu mă înțelegeți greșit, oamenii s-au purtat exemplar dar au studiat superficial problema și mi-au dat niste prafuri pe care să i le amestec în mâncare.
Dacă știam de Daisy Vet în 2018 poate că ea mai trăia. Poate și-ar fi dat seama după analize de sânge că acea secreție de la ochișori era acidă și că ea de fapt avea o infecție în corp care a măcinat-o încet. Lucruri pe care le-am aflat prea târziu de la alții, mult prea târziu.
➡ De ce să spui și tu DA la Daisy Vet și la echipa de medici și specialiști Daisy Vet
Daisy Vet oferă consultații și tratamente de medicină internă în scopul diagnosticării și tratamentului nechirurgical pentru bolile care afectează plămânii, rinichii, ficatul, pancreasul, splina, tractul intestinal, tractul urinar, sistemul endocrin și sistemul neuromuscular.
La clinica Daisy Vet ai parte de servicii oftalmologice, servicii precum enucleere glob ocular, tarsorafie /blefarorafie, entropion/ectropion și sunt sigur că dacă mergeam cu Casey la ei aș fi aflat de ce face atât de des infecții în zona ochilor.
La Daisy Vet există proceduri efectuate sub anestezie generală, incluzând operațiuni precum: drenarea de abcese, extirpare chist glandă salivară, intervenții în ariste, intervenții în othematom, otite cronice / ablaţie conduct auditiv, extirpare glande perianale, enucleere sau cistotomie (eliminarea de pietre din vezica urinară).
Totodată ei oferă și servicii de obstetrică veterinară precum: cezariana, asistență la fătare, precum și sterilizarea animalelor de companie (ovariohisterectomie / orhidectomie), intervenții în prolaps vaginal simplu/complex. La ei poți efectua ecografii non-invazive, poți efectua un EKG pentru stabilirea activității inimii, poți apela la o endoscopie.
Daisy Vet oferă servicii de radiologie cu echipamente de ultimă generație și, așa cum am precizat la început, la clinica lor poți să determini diferite boli cu ajutorul unor analize de laborator precum: analize biochimice, hemoleucograma, electroliți, analize PCR, dozări de hormoni.
Un alt lucru care ar fi salvat-o pe Casey este acest diferențiator, faptul că oferă deplasări la domiciliu inclusiv în afara Capitalei. Și dacă informațiile de mai sus nu v-au convins, vă las câteva capturi foto cu echipa lor. N-am mai văzut demult oameni atât de pasionați și dedicați, oameni mai iubitori și grijulii față de animale.
Am ocolit cât am putut de mult să vă spun povestea ei, dar…o să las aici, în acest capitol.
➡ Casey – Cea mai frumoasă pisică Calico din viața mea
Probabil cei care iubesc pisicile știu deja că felinele domestice a căror blană are un model în culorile negru, roșu și alb sunt numite în mod popular pisici purtătoare de noroc. În lumea anglo-saxonă, pisicile cu mai mult de două culori sunt numite pisici Calico, după o țesătură de bumbac numită calico. Casey avea pe lângă roșu, negru și alb și multe zone de gri după cum se poate vedea. Deci era ultra norocoasă, cel puțin așa speram.
Am luat-o de la un adăpost, cred că avea câteva luni când a ajuns în brațele mele prima dată. Era cea mai atipică pisică cu care am interacționat până atunci. Obișnuit cu pisicile de la bunici care stăteau să le mângâi sau te zgâriau așa din senin, Casey era total non-violentă, dar extrem de timidă și speriată. Au durat zile până când a ieșit de sub mobila televizorului și câteva săptămâni până când a stat să o iau în brațe, să o răsfăț, să mă joc cu ea.
Apoi a început să se obișnuiască cu spațiul, cu patul din living, cu litiera, dar era o pisică extrem de educată. N-a urcat niciodată pe masă, pe nicio masă chiar și când aveam mâncare expusă. Casey cred că a fost cea mai cuminte pisică pe care am avut șansa să o cunosc. Când o lăsam singură cu orele nu găseam nimic atins, zgâriat. Stătea pur și simplu cuminte cu orele pe pervaz așteptând să vin acasă și după ce îmi trăgea privirea pe care o vedeți și voi venea lângă mine la smotocit.
Ce s-a întâmplat? Am observat că începe să aibă o secreție ciudată la unul din ochi, secreție care a apărut și la celălalt. Erau episoade când secreția se oprea, sau era doar la un ochi sau la ambii concomitent. Inițial am crezut că e de la alimentație. Am fost la un pet shop, acolo mi-au zis să schimb alimentația x cu alimentația y. O perioadă a funcționat dar a recidivat mai rău. A fost momentul când am căutat un cabinet veterinar, l-am găsit la 2 min de mers pe jos de adresa unde stăteam și acolo mi-au dat niște prafuri și mi-au spus că are aciditate în stomac, e de la digestie, iar acele prafuri erau de fapt un antiacid.
Mi-au dat acel diagnostic doar bazat pe afirmațiile mele și doar privind la pisică prin coșul unde o țineam pentru că nu dorea să iasă de acolo și miorlăia extrem de tare și dureros. Ei n-au insistat, eu am crezut că e speriată și am crezut în diagnosticul lor. Din păcate, când există o infecție în corp iar tu introduci în organism un antiacid asta înseamnă că stomacul nu mai digeră așa cum trebuie diferiți paraziți, iar cu sistemul imunitar slăbit infecția a ajuns la inimă.
Nu știu nimic sigur, sunt doar bănuielile mele discutând ulterior cu prieteni. Nu i-am făcut autopsie, dar am dus-o la Raiul Animalelor, un loc pe care sper să nu fiți nevoiți vreodată să-l căutați pe Google. Știu că am greșit că o lăsam cu orele singură, știu că am greșit că am avut încredere în primii oameni care mi-au ieșit în cale și pe care i-am crezut că au dreptate, știu că am greșit că n-am mai cerut o a doua părere, știu că am greșit că n-am căutat mai atent pe internet și poate descopeream de pe atunci clinica Daisy Vet. Am greșit…
Ce imi aduc aminte dintre amintirile frumoase? Îmi plăcea când o mângâiam pe spate și ea făcea din lăbuțe o mișcare aparte pe burta mea și torcea. A fost cea mai frumoasă pisică din viața mea și a rămas și până azi. Chiar dacă nu mai e.
Nu se vede clar din fotografii, dar acea pată cu negru și gri din mijlocul blăniței albe avea o formă de inimă stilizată. Pisica asta a fost cel mai frumos lucru care mi s-a întâmplat. Simțea când eram trist, venea pur și simplu la mine ca să fie mângâiată, dormea lângă mine, venea să mă sărute în felul ei pe obraji când știa că trebuie să mă trezesc, avea un mod de a toarce pe o anumită frecvență…
În final, ce sa NU faceți dacă vreți să adoptați/cumpărați o pisică:
- Dincolo de clișeele că pisicile au 9 vieți, că sunt independente și că au nevoie de tine doar că să le dai să mănânce, adevărul NU E ăsta, cel puțin Casey NU a fost așa. Unele pisici sunt la fel ca niște copii și au nevoie zilnică de afecțiune și timpul nostru. Dacă știți că lipsiți zilnic de acasă mai mult de 12 ore și lăsați mâncare și apă NU este suficient. Eu am aflat pe spinarea mea că NU e suficient. Pentru că eu o lăsam singură atâtea ore, iar pentru ea sărăcuța era ca un abandon care s-a somatizat în acea boală cruntă.
- Pisicile au personalități puternice și trebuie respectate pentru asta.
- Mă opresc aici, nu sunt în măsură să dau sfaturi și oricum nu mai pot scrie, nu mai văd tastele de la apa sărată din ochi…
Până data viitoare, pe curând, pe orice rând!
Articol scris pentru SuperBlog 2023
