Restaurante, Bucuresti,viata, sa tot TRAIESTI!

Randuri in eter…Care este destinatarul? Nu conteaza! Voi vorbi la general…Asa mi s-a prezentat un episod colorat din viata mea urbana si asa il voi duce mai departe…Nu am aflat nimic dar am inteles tot…Am inteles ca suntem fiinte rationale care reactionam irational si care iubim viata si mai ales clipa…E mult mai complex decat pare ceea ce spun…Atunci cand mergem pe net si cautam in cautare de amintiri unice cuvinte gen restaurante Bucuresti sau ajungem in mall si alegem o Cola o facem rational…Dar o facem intr-un mod emotional… Dar cand alegem cu inima nu stim nici ce, nici de ce si nici nu banuim implicatiile gesturilor noastre…Traim de multe ori ca sa traim fara sa intelegem nimic din viata noastra… Ne conturam viata dupa reguli pe care le aprobam tacit, din principiu…Ne implicam in relatii, ne logodim, ne casatorim si chiar daca avem evenimente de poveste in sali de tip ballroom Bucuresti, ajungem sa traim fara sa simtim ce avem nevoie ci doar credem ca ne putem raporta la un context rational cotidian… Nu stim sa facem alegeri…pentru ca alegerile nu ne apartin noua…nu e ca atunci cand faci o lista de cumparaturi si stii exact ce ai nevoie…cand alegi cu inima nu stii de ce ai pofta de ciocolata ca apoi sa alungi experienta exotica in negura timpului… Suntem atat de relativi..sunt momente in care incercam sa reparam, sa facem bine, si stricam tot si sunt momente cand totul curge de la sine si lucrurile sunt sau nu predestinate sa se intample…E usor sa spui ca timpul dizolva ranile, ca ranile se vindeca cu timpul dar nu stii niciodata ce inseamna timpul…Pana la urma cum putem defini sentimentele? De ce barbati sufletisti se indragostesc de himere si de ce femei cu suflet complex se indragostesc de ratati? Nu ai cum sa raspunzi la asa ceva…Nu e ca atunci cand mergi in mall si cauti un produs cu mai putine E-URI…Cand ai trairi in adancul tau nimic din ce e logic si rational nu mai conteaza…Nu stim sa facem alegeri pentru ca n-am fost fauriti rational…Parinti nostri nu si-au propus la ora x in momentul y sa aiba copil z…S-a intamplat…Si tot atat de hazardata e existenta noastra… Dar viata merita traita si merge inainte! Timpul le cerne pe toate dar niciodata suficient de repede… asa si inima noastra raneste sau se lasa ranita lasand ratiunea sa aleaga la final…Nu stiu cum sunt, ce sunt, ce vreau, ce simt, dar stiu ce nu sunt, ce nu vreau si ce nu vreau sa simt… Nu vreau sa respir doar nivelul primar al lui Maslow, nu vreau sa ma ascund dupa masti, nu vreau sa pozez intr-un ambalaj perfect…Am ales sa pot sa iubesc, sa ma indragostesc cand vreau, cum vreau, cat vreau, daca vreau….Nu vreau nimic…Vreau sa las timpul sa aleaga pentru ca eu voi fi si sunt asa cum sunt…Cand vine vorba de alegeri din suflet lucrurile intotdeauna vor fi complicate…Ma opresc aici, pentru moment…