Rezumat:
PS: Mi-a placut prea mult aceasta poveste ca sa intervin cu ceva…
„Salut! Pentru cei care citesc tot, respectul meu si multumesc! Viata mea pe plan profesional incepe tangential si indirect din liceul „Petru Poni” din Roman, profilul electro-mecanic. Nu mi-a placut deloc, din acest motiv lucram pe timpul vacantei, iar timpul ramas il foloseam pentru a calatori. Am inceput cu orasele din Romania, apoi am iesit in afara tarii. Am lucrat cu un unchi care are o firma de echipamente electrice. Apoi am lucrat intr-o croitorie, dupa care am fost cameraman la o televiziune din oras, iar in acest timp mergeam si la Bucuresti unde imi faceam cunostinte in domeniul pe care doream sa il aprofundez: imagine- video- montaj- regie.
Din Romania in Marea Britanie
Urmatorul lucru pe care l-am facut a fost sa plec in UK pentru 6 luni de zile unde am lucrat in bucatarie in ideea de a ma intoarce si ramane in Bucuresti, unde mi-am pastrat toate relatiile pe care le-am facut, mai faceam montaje de acolo apoi m-am intors in acest oras si m-am stabilit aici. Cum am ajuns aici? In primul an de liceu am realizat un proiect pentru „Asta-i Europa” unde am luat locul 7. Era ceva, mai ales ca eram la inceput. Mai apoi am continuat cu aceste proiecte la liceul meu si la celelalte licee din oras si am mai castigat premii, locul 1, locul 2, dar s-a acumulat experienta. Cant de pe la 13 ani la chitara, are un sunet care ma linisteste precum nu o poate face nimeni. Cel mai bun remediu pentru mine sunt chitara si un pahar de vin revarsate in ganduri atunci cand ma simt singur.
Scriu proze poezii unde exprim tot ceea ce simt si cum simt. De fiecare data cand fac asta imi descarc sentimentele, pixul si foaia ma asculta mai mult decat ar putea cineva sa o faca. Pe la 14 ani am facut iluzionism XCM si card flourishes aproximativ 5 ani, astazi fac in continuare, dar mai mult pentru cunostinte. Fur amintiri de la oamenii pe care ii intalnesc. Am acasa o mobila cu multe cutii in care se afla lucruri luate de la oameni si pastrate deoarece o amintire furata nu se va uita niciodata.
De la eter la momente proprii
Imi creez momente proprii: atunci cand ploua ascult muzica, ma linistesc, stau intins pe podea si imi culeg inspiratia. Am un obicei, stau si fumez pe pervazul de la geam cu picioarele intinse, calatoresc noaptea ascultand muzica. Si desigur, imaginea- fotografia- filmatul- montajul- regia. Am ajuns in aceasta zona de cand faceam naveta Roman- Bucuresti; plecam vinerea dupa ore si ma intorceam duminica. Era o oboseala foarte mare, dar mereu am considerat ca se merita si asa a fost. Aici am cunoscut un regizor si pe fratele lui, cameraman fiind, care a plecat din „zona”, dupa cum obisnuia sa spuna, care m-au ajutat foarte mult. Conversam pe facebook si le mai aratam diferite proiecte la care lucram si m-au ajutat cu sfaturi. La un moment dat m-au chemat la Bucuresti sa fac un promo cu ei, iar de acolo a inceput treaba mai serioasa, o reclama, un film, sa regizez niste secvente, si din una in alta a ajuns in aceasta zona de film proiecte, coordonare, regie.
S-a filmat in Romania un film american, „Dragon Hurt”, proiect prin care am inceput treaba intr-un mod mai serios si am devenit asistent de regie, stabilindu-ma in Bucuresti. In rest am colaborat pentru filme de scurt- metraj, reclame, emisiuni TV. Cand faci ceva cu placere si oamenii aplauda te ajuta sa traiesti putin mai bine, toate proiectele sunt importante. Cheia? Sa nu impuna nimic, chiar daca pot face asta; sa intrebe mereu, asa vor obtine oamenii de partea lor si asa vor asculta; sa nu uite niciodata sa spuna „te rog” si „multumesc” chiar si la cel mai marunt lucru; sa aiba rabdare si sa ii asculte pe toti, sa ii trateze in mod egal, sa-i ia dupa prioritati, dar sa nu uite nimic!
Daca vor avea nervi sa injure de lucruri si nu pe oameni, chiar daca oamenii gresesc. Sa fie realisti cu privire la proiectul in care intervin, iar daca nu pot coordona totul sa ceara ajutor. Un bun coordonator stie sa ceara ajutor si uneste o echipa pentru a obtine un rezultat pe masura. Cu timpul vor invata si vor gandi sub presiune si vor sti sa ia deciziile favorabile pentru echipa. Cand nu sunt siguri de ceva sa intrebe si sa gaseasca consolarea in oamenii din jur. Sa nu se astepte niciodata ca toata lumea sa fie multumita, sa incurajeze si sa nu le fie frica de esec deoarece si acesta este o treapta in constructia scarilor care ii vor ridica tot mai sus. Sa fie pregatiti sa dea tot si ceva in plus, acest lucru este valabil in orice meserie. Fie ca vorbim cu un vanzator de la magazinul din colt, fie ca vorbim cu un actor sau regizor, ne adresam cu respect!
In orice domeniu conteaza cei 7 ani de acasa
In viata trebuie sa ai cei 7 ani de acasa si poate inca unul in plus, acest an poate spune multe. Sunt foarte multe momente frumoase, aceasta este o latura placuta a acestei meserii pentru ca razi mult si se intampla multe peripetii. Colaboram pentru o reclama la bere in care trebuia sa se filmeze cu bere fara alcool, dar intamplarea face ca s-a adus bere cu alcool, iar doi dintre actori s-au ametit la cate duble s-au tras. A fost amuzant cand unul dintre ei a adaugat de la el: „hai noroc, sa traiesti, bai, deci eu m-am imbatat”.
Un sfat pentru cei care citesc acest interviu: sa faca mereu ceea ce vor simti deoarece scopurile si visurile ni le alegem noi, rostul nostru pe acest Pamant ne apartine. Sa nu dati vina pe nimeni, sa nu va victimizati, decat sa va plangeti mai bine cautati solutii pentru probleme. Sa invatati ca in viata succesul inseamna sa fii fericit si sa faci ceea ce iti place chiar daca esti singur, atunci este cel mai bun moment sa incepi ceva pentru a iti arata tie anumite lucruri si nu pentru a dovedi altcuiva nimic.
Sa experimenteze pe cat de mult in limitele bunului simt, sa nu traiasca cu regretele timpului trecut si a lucrurilor pe care ar fi putut sa le faca deoarece si regretele sunt momentane si nu are rost sa le oferim mai multa importanta decat au de fapt. Daca intalniti oameni prosti, fugiti, daca intalniti oameni mai destepti decat voi taceti si ascultati, invatati sa invatati. Aveti grija dupa ce alergati, alegerile sunt ale noastre.
Sa va obisnuiti ca oamenii vin si pleaca si sa apreciati ceea ce primit in fiecare zi, azi iti zambesc, de maine poate nu iti mai pot vorbi niciodata. Singurul lucru cert din viata asta este ca vom muri, iar acesta este cel mai bun argument pentru a trai fara frica de schimbari, sa ne cunoastem pe noi din ce in ce mai bine si sa nu cerem parerea altora cu pivire la persoana noastra. Sa fiti sinceri cu voi, cunoasteti oamenii cat mai repede posibil, dati-va seama de alegeri si construiti-va realitatea cu vise.
NU VA IMPUNETI BARIERE. CREATI TOTUL si prindeti aripi
Atata timp cat sunteti in cautare nu va impuneti bariere si nu va limitati. Sperati mereu la mai mult, atunci cand gresiti o data, de doua sau de mai multe ori analizati greselile si eliminati-le. In mod categoric veti intalni oameni rai care va vor lasa un gust amar, lumea este imperfecta si trebuie sa plivim partea ei buna lucru pentru care vom avea de castigat. Daca vor exista oameni care nu va vor lasa sa va atingeti visele fiti incapatanati! Formati-va caracterul, un caracter puternic poate influenta lumea numai din cuvinte si nu va trece ca si indiferent.
Cat de enorm de multa munca e, totul este sa incepeti. Sa nu uitati niciodata ca cea mai mare putere a unui om este puterea de a crede in el, nu va lasati. Incercati cat mai multe lucruri pana va multumeste ceva si va incanya sufletul. Iesiti la teatru, la film, la concerte, cititi carti, calatoriti pe unde puteti, dar fiti selectivi cu sufletul vostru; luati un prieten si mergeti in parc, dar stati pe iarba in loc de o banca si impartiti aceasi pereche de casti. Fiecare moment are o amprenta unica si ramane intiparit ca o povste, dar nu uitati sa fiti oameni.
Pentru a nu uita cine suntem nu trebuie sa uitam de unde am plecat. Inchei cu un citat foarte drag mie: „Pentru ca amintirile sunt vii noi ramanem pe veci copii”