Rezumat:
- 0.1
- 0.2 Salut Miki. Cum ai ajuns sa gandesti acest eveniment caritabil? Care a fost triggerul?
- 0.3 Ce asteptari ai de la cei care vor veni?
- 0.4 Cum arata o zi obisnuita din viata ta?
- 0.5 Stiu ca in prezent tu ai si alte proiecte in desfasurare. Poti sa le detaliezi?
- 0.6 In final, un mesaj pentru cititori
- 1 Epilog: De privit, ascultat, inteles…
Nascuta pe 5 noiembrie 1984, Miki Pereanu s-a remarcat in copilarie printr-o sensibilitate aparte fata de literatura, fotografie si poezie. A castigat o multime de premii de literatura nationale si internationale in vremea cand era o eleva a liceului de Informatica din Petrosani.
A urmat apoi facultatea de Litere a Universitatii Bucuresti, sectia Comunicare si Relatii Publice, iar in prezent vine la voi cu o poveste…
Salut Miki. Cum ai ajuns sa gandesti acest eveniment caritabil? Care a fost triggerul?
➡ Sa gandesti sa faci o fapta buna nu presupune sa ai vreun trigger special ci doar sa ai vointa sa fii altruist cand si cand. In cazul de fata, triggerul a fost un incident intamplat in vara, la un loc de joaca tipic, cand mama unei fetite cu autism a asistat la o scena desprinsa cumva din filmele rusesti cu final sucit: fetita se juca fericita cu un baietel cam de seama ei, radeau si isi vedeau in voie de lumea lor, iar intr-o clipa, de pe banca s-a ridicat furtunos mama baiatului, care l-a smucit pe baiat admonestandu-l ca fata e “bolnava” si “se ia”. Autismul “se ia” in conceptia acelei persoane. Total fals, total neadevarat.
Acest incident m-a motivat sa ma alatur proiectului “Joaca Impreuna”, al Scolii de Joaca, iar prin exemplu pozitiv, prin dedicare, prin munca si multa rabdare, sa ajut in felul meu la demontarea barierelor psihologice pe care multi parinti le au in legatura cu copiii cu nevoi speciale.
Toti avem, pana la urma, nevoia sa fim iubiti, intelesi si acceptati, iar acestea nu sunt nici pe departe cerinte “speciale”.
Organizarea evenimentului caritabil fix de ziua mea de nastere a avut in esenta aceasta idee. Am ales sa donez ingerii de ceramica pe care ii creez pentru ca, fara sa ne dam seama, de multe ori, putem sa fim noi insine ingerul bun al cuiva care are mai multa nevoie ca noi – de un gand bun, de liniste, de toleranta ori – in cazul de fata – de un loc de joaca.
Ce asteptari ai de la cei care vor veni?
➡ Ma astept sa le placa prajiturile mamei. Vor fi la discretie pentru onoratii oaspeti. Ma astept sa se bucure de sesiunea de pictura si ma voi stradui sa ma asigur ca vor fi multumiti de ingerul ales. Si ma mai astept ca fiecare inger sa ajunga fix la persoana potrivita. In rest, m-as bucura sa stiu ca exemplul “donarii zilei de nastere” sa aiba o priza buna si in randul celor ce vor zabovi la atelierul caritabil de pictura pe ceramica.
Cum arata o zi obisnuita din viata ta?
➡ Ma trezezesc (de obicei) de dimineata. Protestez tacit vreme de aproximativ 20 de minute la adresa inventarii trezitului de dimineata – cam pana imi termin ceaiul sau ciocolata calda. Fac ordine – e un pitic pe creier care nu ma lasa sa gandesc daca am o oarecare dezordine in lucruri, apoi planific tacticos activitatile pe ordinea zilei, in functie de prioritati. Nu am o ora fixa la care ma apuc de lucru si nici una batuta in cuie la care ma tin de cuvant ca termin treaba. Cand ti se cere sa fii creativ 12 ore pe zi, e greu sa te incadrezi in tipicul 09.00 – 17.00. Respect cu strictete termenele limita, fac de cel putin 5 ori pe zi switch-ul de la “dumneavoastra” la “per-tu”, trimit si primesc cateva zeci de mailuri, scot ocazional nasul din tabele, intru in Photoshop, scriu articole, planific bugete si alte lucruri de “oameni mari”, apoi “evadez” si ma cufund cu mainile in lut. Sunt doua lumi diferite si le ador in egala masura.
Stiu ca in prezent tu ai si alte proiecte in desfasurare. Poti sa le detaliezi?
➡ Atelierul caritabil de pictura pe ceramica il voi sustine sub umbrella Chartist PYOP Studio, proiect la care am aderat alaturi de Hajni Stefan in 2015. Ea este fabulosul OM (cu majuscule) care m-a introdus in lumea ceramica si m-a determinat sa ma indragostesc iremediabil de blandetea lutului, sa-mi reamintesc sa ma bucur de pictura si sa daruiesc farame din aceasta bucurie si celorlalti prin intermediul atelierelor tematice de modelaj in lut sau pictura pe ceramica.
O mare parte din timp mi-o dedic cu bucurie si activitatii pe care o desfasor in cadrul Social Branding. Ma intriga si deopotriva ma fascineaza cat de volubila este comunicarea digitala, cat de importanta si serioasa a devenit component social media si cat de mult a evoluat online-ul, cu toate posibilitatile, temperamentele, capcanele si comorile lui.
Pe langa Ch’Artist si Social Branding, sustin infiintarea Institutului Think, care va fi cel mai mare institut interactiv de stiinta din Europa si primul de acest fel in Romania. Este un proiect foarte ambitios care cu siguranta va atrage numerosi sustinatori. Impreuna cu ceilalti doi fondatori – Consuela si Liviu Vasies, ne propunem sa starnim interesul in stiinta, tehnologie, inginerie si matematica prin exponatele pe care le pregatim si prin programele educationale ce se vor derula prin intermediul Asociatiei Think Different.
In final, un mesaj pentru cititori
➡ “Bine faci, bine gasesti” – chiar daca nu fix atunci cand sau cum te astepti.