Rezumat:
Filmul are cel mai prost trailer. Atat de prost incat doream sa-l ratez. De asta nu ma uit niciodata la un trailer inainte de vizionare pentru ca risc sa am idei preconcepute despre film dar de data asta s-a intamplat.
Filmul, adus de Ro Image in cinema, este ecranizarea unei intamplari reale din viata unui jurnalist din America de la mijlocul anilor 90.
Este povestea unui ziarist – Gary Webb, care lucra pentru un ziar provincial si care, in urma unei anchete minutioase descopera ca agentia guvernamentala – CIA finanta traficul de droguri pentru a obtine bani pentru a investi in trupele CONTRAS din Nicaragua. Ca sa intelegeti pe scurt, e ca si cand presedintele Romaniei, oricare ar fi el sau va fi, ar vinde droguri in Bucuresti prin interpusi, traficanti, dealeri, iar banii ar fi investiti in arme sau in constructii de vile.
Povestea este sensibila pentru ca vorbeste de Razboiul Rece, despre c0ruptia din sistemul American de atunci, dar mai vorbeste despre ceva, ceva despre care n-ai cum sa intelegi daca nu esti in breasla, daca n-ai facut presa scrisa, daca n-ai lucrat ca jurnalist.
Filmul Kill the Messenger am incetat sa-l mai urmaresc de la jumatate ca un cinefil, urmarind taieturi si sarituri peste ax, am inceput sa-l urmaresc ca o ecranizare a unui crampei de viata. Cele ce urmeaza sa le spun le stiu foarte putine persoane.
Scena din film care m-a legat de trecutul meu e scena in care el, Garry e la pupitru si incepe si povesteste. Iar povestea mea e asa.
Am inceput sa lucrez in presa in clasa a-X-a la ziarul din orasul meu Campulung Muscel. Primul articol a creat rumoare in liceu pentru ca am criticat tinuta elevelor si am fost marginalizat dar nu mi-a pasat. A fost primul pas spre CEVA. Dupa articolul meu s-a pus problema introducerii uniformelor scolare la mine in liceu, in conditiile in care liceul meu pe acea vreme nu avea uniforma…
Anii au trecut si am ajuns student la Jurnalism in Pitesti si din primul an am lucrat pentru ziarul ARGESUL la suplimentul de Tineret Argesul in Blugi.
Ma doare ca din toti cei patru ani de presa scrisa, zi de zi, saptamana de saptamana, tot ce a mai ramas este aceasta fotografie. Arhiva se afla si acum la ziarul pitestean, dar ma doare ca arhiva mea de ziare si articole am uitat-o la redactia Gandul pe vremea Melaniei Mandas Vergu.
Pentru ca eram naiv am crezut ca o voi impresiona cu un portofoliu de 5 mape de ziare.
Subiectul are in spate prima mea ancheta serioasa. Serioasa din punctul meu de vedere. Prin 2005, cand eram student in anul II, am descoperit intr-un liceu pitestean un profesor de istorie care lasase insarcinata o eleva de clasa a-X-a, eleva inca era in scoala, aveam declaratiile colegilor, a directorului care auzise de zvon dar care nu dorea sa dispuna de nicio masura. SECRETUL!? Si directorul avea o poama. In aceeasi clasa el avea un nepot care se stia ca avea alta orientare sexuala. Am facut interviu, am facut reportaj, editorial, am facut valuri.
La redactie am fost felicitat, a fost primul meu articol in headline-ul ziarului, dar au urmat consecintele. Una dintre sursele mele era una dintre cele mai bune prietene ale prietenei mele de atunci, ele s-au certat, ea, dupa despartirea de prietena ei a decis sa rupa orice legatura cu mine, iar eu am fost amenintat in repetate randuri ba chiar a incercat un elev de bani gata, un tip aflat in relatii bune cu nepotul directorului probabil, sa dea cu masina peste mine la o trecere de pietoni… Si totul pentru ce !? Pentru ca am vrut si am SPUS adevarul, dar, asa cum se spune si in film, de multe ori, unele povesti sunt prea adevarate ca sa fie spuse.
Nu imi pare rau pentru ca am actionat cum am actionat. Oricum astazi la aproape 10 ani de la incident nimic nu mai conteaza. Probabil directorul respectiv nu mai e in functie, nepotul lui acum poate sa-si exprime orientarea linistit. Problema e alta !? Pe cine ajuta adevarul !? Pe directorul de ziar care simte oportunitatea si te indeamna sa scrii !? Pe tine!? O faci pentru EGO-ul tau !?
Asta il framanta si pe Gary si doar daca ai microbul mass-media in tine poti sa-l intelegi pe Gary pentru ca altfel, pentru restul dintre voi care nu aveti treaba cu mass-media nu o sa intelegi filmul si o sa credeti ca ati pierdut timpul.
Gary nu renunta, nu cedeaza, chiar daca este amenintat de CIA nu se lasa batut si publica. Si ea, agentia CIA- ce face !? Il lasa sa-si traiasca clipa scurta de glorie si il arunca apoi in dizgratie. Determina toate sursele lui sa il transforme intr-un reporter mincinos pentru ca atunci presa se facea pe teren, nu din fotoliu.
Scriai notite pe carnetel si mergeai pe piste, vorbeai cu oameni, nu inregistrai. NU ERAI ACOPERIT pentru ca dorinta ta era sa DESCOPERI Adevarul !?
Sefii ajung sa-l marginalizeze, sotia sa-l respinga pentru trecutul sau, el isi pierde controlul si totul ca sa spuna ADEVARUL, un pret prea mare pentru o societate care nu numai ca nu va INTELEGE c e a facut el ci si il va ostraciza.
In 1997, cand CIA a facut public raportul de 400 de pagini in care se arata clar cum a finantat agentia cartelurile de droguri, EXACT in aceeasi perioada, CLINTON era prins cu slitul desfacut in jurul rochiei Monicai. Eu zic ca pute rau coincidenta dar americanii de atunci au preferat sa inghita circul ieftin decat adevarul terifiant.
Ce se intampla cu Gary, cu viata lui, cu a lui cariera, va las sa descoperiti singuri la cinema. Dar, inainte de toate am o remarca de facut.
Daca Trailerul e PROST din punctul meu de vedere, FILMUL nu e prost, e doar PREA BUN ca sa-l vada toata LUMEA pentru ca multi va garantez ca nu o sa intelegeti NIMIC!
Astazi, stau sa ma intreb daca e bine ca am ales drumul pe care l-am ales, ca m-am refugiat in social media in loc sa fac anchete si investigatii dar apoi imi raspund singur.
Daca LUPTI sa SPUI Adevarul pentru LUME, risti sa MORI pentru LUME iar ei sa nu-i pese de sacrificiul TAU! ATAT!
PS: Despre film a mai scris si Ioana Gontea
0 gânduri despre „Kill the Messenger – Pentru ca ADEVARUL brut nu trebuie spus NICIODATA!”