Rezumat:
- 1 ➡ Bună Iulia. Cum a început povestea ta cu actoria? Tu ai găsit pasiunea sau ea te-a găsit pe tine?
- 2 ➡ Îți mai aduci aminte primul rol? Care a fost pentru tine cea mai mare provocare?
- 3 ➡ Te-am remarcat recent în spectacolul Fază Lungă regizat de Laura Ducu și vreau să te întreb de câți ani joci în acest spectacol? Pentru că te-ai mișcat extrem de natural pe scenă, inclusiv gesturile pe care le făceai cu ochelarii când spuneai anumite replici, părea că Ioana e în tine și tu ești Ioana?
- 4 ➡ Că tot am vorbit de personajul Ioana, ai un personaj care te-a provocat mai mult, care te-a scos din zona de confort, dacă privești retrospectiv printre spectacolele la care ai lucrat până azi?
- 5 ➡ Să ne întoarcem la prezent. Ai ceva surprize pentru lunile următoare? Ce alte spectacole mai urmează să colorezi cu prezența ta și implicarea ta?
- 6 ➡ Și dacă tot am vorbit de actorie, ai un actor sau o actriță care te-a impresionat într-un film recent, un actor/actriță din Europa sau de pe alt continent?
- 7 ➡ Ai un nume de actor sau actriță din România care te inspiră în activitatea ta și alături de care ți-ar plăcea să joci pe scenă?
- 8 ➡ Acum la final, un mesaj pentru cititori. Cât de greu/ușor e să fii actor?
- 9 Partajează asta:
- 10 Related
➡ Bună Iulia. Cum a început povestea ta cu actoria? Tu ai găsit pasiunea sau ea te-a găsit pe tine?
Iulia: Cred că teatrul m-a găsit pe mine, oricât de “clișeic” sună asta. Până la 18 ani, îmi doream să fiu psiholog, dar viața m-a condus spre actorie după ce am văzut un spectacol la Teatrul de Comedie. A fost un moment care mi-a schimbat complet percepția asupra a ceea ce vreau să fac în viață. A fost cumva ca o revelație. It clicked, cum ar spune englezii. Iar din acel moment am știut că scena va deveni casa mea.
➡ Îți mai aduci aminte primul rol? Care a fost pentru tine cea mai mare provocare?
Iulia: A fost în spectacolul “Hagi Tudose” la Teatrul Metropolis. Îmi amintesc emoția uriașă și dorința de a face totul perfect. Îți dai seama, la 19 ani este o provocare să treci peste teama de a greși și să găsești încrederea în vocea și propria prezență scenică. Am învățat atunci că vulnerabilitatea poate fi o forță, iar emoțiile, dacă le canalizezi corect, pot deveni un instrument puternic în actorie. Am avut și de la cine să “fur meserie”, pentru că jucam alături de actori precum Virgil Ogășanu, Costel Constantin, Virginia Mirea și Adela Mărculescu. A fost ceva incredibil.
➡ Te-am remarcat recent în spectacolul Fază Lungă regizat de Laura Ducu și vreau să te întreb de câți ani joci în acest spectacol? Pentru că te-ai mișcat extrem de natural pe scenă, inclusiv gesturile pe care le făceai cu ochelarii când spuneai anumite replici, părea că Ioana e în tine și tu ești Ioana?
Iulia: Mă bucur mult că ți-a plăcut! Premiera spectacolului a avut loc în anul 2021 și l-am jucat lunar până la început de 2024. Apoi a urmat o pauză de un an, și iată-ne aici, din nou pe scenă, într-o formulă oarecum nouă, cu Radu Catană, Laur Drăgan și Grațiela Popa.
Asta cu gesturile…sincer, a pornit din timpul repetițiilor, iar Laura m-a sprijinit în toate propunerile pe care le aduceam. Îmi place ca fiecare personaj să aibă ceva al său, ceva autentic, și să le găsesc ticuri sau deprinderi. A fost o colaborare minunată cu Laura și colegii mei, iar asta cred că se simte pe scenă.
➡ Că tot am vorbit de personajul Ioana, ai un personaj care te-a provocat mai mult, care te-a scos din zona de confort, dacă privești retrospectiv printre spectacolele la care ai lucrat până azi?
Iulia: Eu sunt o persoană destul de introvertită, deci cam toate personajele mă scot din zona de confort. Cred că fiecare personaj vine cu provocările sale, fie că vorbim de film sau de teatru. Cu siguranță, Irina din “Orfani” m-a provocat enorm. Este un personaj extrem de complex, cu multe nuanțe emoționale, iar povestea ei te pune față în față cu întrebări grele despre moralitate, loialitate și responsabilitate. Cred că cel mai dificil a fost să găsesc echilibrul între empatia pentru situația ei și acceptarea alegerilor pe care le face. Este genul de rol care te obligă să sapi adânc în tine.
Foto: Spectacolul – Orfani
➡ Să ne întoarcem la prezent. Ai ceva surprize pentru lunile următoare? Ce alte spectacole mai urmează să colorezi cu prezența ta și implicarea ta?
Iulia: Voi relua spectacolele “Cât te ține tinerețea?” și “Orfani”, două dintre cele mai apropiate de sufletul meu. Sunt proiecte speciale, care mi-au oferit experiențe de neuitat și șansa de a lucra cu niște artiști minunați, precum : Robert Oprea, Șerban Ghilvaci, Dragoș Maxim și George Olar. Urmează și două proiecte teatrale noi “O noapte furtunoasă” de I.L. Caragiale și “Iluzii” de Ivan Vîrîpaev.
Foto: Cât te ține tinerețea?
Am destule emoții, în special cu “Iluzii” pentru că voi lucra cu niște actori pe care îi admir, dar și pentru că m-am îndrăgostit de această piesă în primul an de facultate, și iată că acum a venit și șansa. De asemenea, aș recomanda tuturor oamenilor care citesc acest interviu să vină la Teatrul Nou ca să vadă spectacolul “Tavanul de sticlă”, unde joc alături de Karl Baker și Luca Udățeanu.
E un spectacol tare drag mie, profund și emoționant care explorează relațiile, compromisurile și lupta dintre principii și sentimente. Este o echipă minunată, și mă bucur că împart scena (și viața) cu ei. Iar dacă vă plac spectacolele horror, vă aștept la “Capșa Noaptea” la FF Theatre. N-am să dau spoiler, dar Florin Frățilă, regizorul acestui spectacol, a făcut ceva unic. Or să urmeze și câteva filme, dar pe acestea le voi anunța când am să fiu pe set. Este o perioadă plină, dar asta mă motivează și mai mult să dau tot ce am mai bun.
Foto: Cât te ține tinerețea?
➡ Și dacă tot am vorbit de actorie, ai un actor sau o actriță care te-a impresionat într-un film recent, un actor/actriță din Europa sau de pe alt continent?
Iulia: Paul Mescal în filmul “AfterSun”, Phoebe Waller-Bridge în serialul “Fleabag” și August Diehl în “Maestrul și Margareta”, versiunea din 2024. Mi se par fascinanți, extrem de sensibili și naturali.
➡ Ai un nume de actor sau actriță din România care te inspiră în activitatea ta și alături de care ți-ar plăcea să joci pe scenă?
Iulia: Colegii alături de care joc acum. Fie că vorbim de spectacolele deja existente, sau cele care vor avea premiera anul acesta. Cred că am avut și am norocul de a împărți scena cu actori talentați, muncitori, sensibili și serioși. Iar faptul că între noi s-a legat o prietenie, în multe cazuri deja de câțiva ani buni, nu poate decât să mă bucure. N-am cum să nu mă consider norocoasă că am astfel de oameni în viață.
➡ Acum la final, un mesaj pentru cititori. Cât de greu/ușor e să fii actor?
Iulia: A fi actor este un rollercoaster. Este frumos, dar nu e deloc ușor. E nevoie de multă muncă, răbdare, sacrificiu și, mai ales, de pasiune. Dar atunci când simți energia publicului sau când vezi că ai reușit să emoționezi pe cineva, toate eforturile devin neimportante. În fond, fac meseria asta pentru a transmite o poveste, pentru a “ajuta” oameni. Consider că un spectacol bun, poate să devină ca un pansament pentru sufletul oamenilor. Poate să vindece. Nu o fac pentru mine.
