[yasr_overall_rating size=”large”]
Pentru început, vă rog să-mi spuneţi care sunt paşii pe care trebuie să-i urmeze tinerii pasionaţi de o carieră politică pentru a-şi valorifica potenţialul de care dispun?
Dacă un tânăr își dorește o carieră politică, mai întâi trebuie să atingă o maturitate în gândire astfel încât să fie capabil să aibă o viziune de ansamblu asupra sistemului politic, social, administrativ și economic. Apoi este nevoie să-și consolideze un soport material și financiar care să-i confere un trai independent, fapt pentru care eu îl sfătuiesc să studieze intens și să aprofundeze un domeniu legat de o profesie liberală sau orice domeniu care îi poate conferi independență materială și financiară. Cred că dacă ești serios și practici orice profesie cu conștiinciozitate și plăcere, după un timp poți fii independent și să începi activitatea politică.
De ce au nevoie aceşti tineri pentru a obţine o funcţie cheie în administraţia locală şi centrală?
O funcție cheie în administrația locală sau centrală, este o funcție de decizie. Pentru a lua decizii, este necesar să ai suficiente argumente, să fii echilibrat și echidistant și să cunoști foarte bine domeniul la care se raportează actul decizional. Altfel, decizia greșită naște mari disfuncționalități, birocrație, corupție și un cerc vicios de probleme din care cu greu se mai iese. Dacă decizia este luată corect, atunci decidentul devine o buclă de feedback permanent între sistemul la care se raportează decizia și executanți. Actul de management se învață cel mai bine executând deciziile unui bun manager. Și în politică, la fel ca în orice domeniu, este bine să pleci de la ”munca de jos”, să construiești cărămidă cu cărămidă cariera pe care vrei să o îmbrățișezi, să urci fără să sari peste etape. Nu poți să fii într-o poziție cheie dacă nu te așezi pe o temelie solidă din punct de vedere profesional, dacă nu ai realizat proiecte, dacă nu ai gestionat bugete, dacă nu ai mai condus echipe. Cu alte cuvinte, ca tânăr politician aspirant, îți trebuie o activitate profesională solidă, independență financiară și materială și să faci parte dintr-o echipă condusă de un politicianexperimentat. Diamantele se nasc întotdeauna la presiuni și temperaturi înalte! Dacă la toate acestea tânărul aspirant este înzestrat cu bune înușiri morale și un comportament etic corespunzător, atunci drumul până la o funcție ”cheie” a fost deja parcus.
Din experienţa dumneavoastră politică şi profesională, care a fost parcursul pe care l-aţi urmat pentru a ajunge prefect? Care consideraţi că au fost momentele “cheie” care v-au pregătit pentru această funcţie?
Eu sunt absolvent de electronică și telecomunicații și am avut o carieră de 18 ani (1990-2008) în domeniul comunicațiilor digitale de voce și date. În profesie, am parcurs toate treptele de la inginer stagiar, inginer, inginer șef, manager de proiect etc. Pot spune că am participat la revoluționarea sistemului de telecomunicații din județul Gorj pe care l-am digitalizat complet. Am avut parte de clipe de neuitat de împlinire și de satisfacție profesională. Am condus echipe de ingineri și am gestionat bugete de milioane de euro anual. Am lucrat la o companie multinațională de telecom din România cu capital majoritar străin și am trecut prin mari transformări ale organizației din care am făcut parte. În acest domeniu, IT&C, nu poți să lași o activitate azi pentru a o continua mâine, decât dacă mâine ești pregătit să o iei de la început. Dacă te apuci de ceva ești obligat să muncești până termini, pentru că transmiterea informației este vitală și nu poate fi întreruptă. Imaginați-vă ce ar însemna acum să nu ai acces la internet sau să nu poți comunica cu o persoană timp de câteva ore! Am lucrat sub stres permanent și sub presiunea unor factori decizionali pe care nu-i interesa decât că trebuie să comunice în timp util și neredundant informația, fără să știe însă și ce sacrificii presupune aest lucru. Asta te face să fii mereu bine pregătit profesional și foarte atent, zi și noapte. Te face să iei rapid decizii și să nu riști decâtcalculat și numai dacă ai o acoperire în cazul unei nereușite. Cu alte cuvinte, această profesie te face să poți învăța rapid orice și te antrenează pentru actul decizional. Am intrat în politică în anul 2002 când regimul politic de atunci mi-a lăsat o impresie amară, deoarece începuse să devină izbitor de asemănător cu regimul politic dinainte de 1990. Am o fetiță născută în 1997 și mă gândeam că trebuie să fac ceva pentru ca ea să nu facă parte dintr-o generație de sacrificiu așa cum am făcut parte eu și soția mea. Am ales Partidul Național Liberal pentru că era singurul partid în care puteai să ai o carieră politică fără să culegi ”scamele” de pe gulerul șefilor și să te afirmi prin tine însuți / însăți. De atunci și până acum sistemul politic românesc s-a depreciat imens de mult indiferent de partid, iar eu nu am reușit mare lucru pentru că sistemul te duce cu valul. Poți doar să rămâi la suprafața apei și să nu te îneci, altfel te duci la fund și nimeni nu te mai scapă. În politică nu există salvatori și salvați, există doar rechini și peștișori, iar acest lucru trebuie schimbat urgent. Eu pentru asta m-am consacrat în politică!
Care au fost motivele care v-au determinat să optaţi pentru funcţia de prefect în judeţul Gorj?
Înainte de a aplica pentru o funcție de decizie în administrație, m-am gândit că experiența mea profesională în domeniul ingineriei nu este suficientă și, în perioada 2002 – 2005, am urmat cursurile unei ”Facultăți de Științe Economice” pentru a-mi completa studiile. Am urmat apoi timp de doi ani masteratul în domeniul ”Managementului Sectorului Public” precum și un curs postuniversitar de un an de pregătire a înalților funcționari publici în cadrul Institutului Național de Administrație. Partidul Național Liberal, din care fac parte, fiind la guvernare, m-a propus încă din anul 2006 pentru funcția de secretar de stat la Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, funcție pe care nu am obținut-o în competiție cu un coleg liberal din alt județ care avea o mai bună experiență decât a mea iar apoi, în 2007, pentru o funcție de director IT&C la o companie de stat pe care am refuzat-o.În anul 2008 mi s-a propus să ocup funcția de prefect al județului Gorj. Motivația mea a constat în faptul că m-am simțit pregătit și că îmi doream să promovez într-o funcție de top management în administrația publică. Mi-am dorit permanent să mă dezvolt personal și știam că pot să aplic în practică tot ceea ce am învățat iar astfel aș fi putut fide folos oamenilor.În tot acest timp am desfășurat și o activitate politică intensă, fapt ce mi-a permis să cunosc foarte bine sistemul politic, administrativ și social al județului Gorj, dar niciodată nu mi-am propus să activez în politică doar pentru a obține o anumită funcție.
Cum v-aţi raportat la Instituţia Prefectului în timpul mandatului? Care sunt principalele atribuţii ale prefectului, din punctul dumneavoastră de vedere?
Pentru că veneam dintr-o companie privată nu mi-a fost ușor să mă adaptez la metehnele administrației publice nici chiar din funcția de prefect, pentru că eu eram obișnuit să lucrez complet informatizat și după proceduri bine prestabilite. Am încercat să îmi apropii oamenii și să-i motivez, să le aflu nemulțumirile și dorințele, să aflu ceea ce îi motivează în muncă. Apoi am format echipe pe domenii de activitate, după care am reorganizat și restructurat întreaga instituție. Pentru acest lucru, am aplicat tot ce am învățat la Institutul Național de Administrație și am îmbinat cunoștințele teoretice cu experiența mea pofesională și managerială.
Principalele atribuții ale prefectului sunt: de a controla legalitatea actelor și contractelor administrative din județ; Prefectul este ”proiecția” primului ministru în teritoriu, iar Instituția Prefectului este ”proiecția” Guvernului în județ; Prefectul este conducătorul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte autorități ale administrației centrale; Prefectul are și rolul unui mediator între patronate și sindicate și are un rol extrem de important în gestionarea conflictelor sociale; Prefectul are și rolul de agestiona toate situațiile de urgență din județ, fiind președintele Comitetului Județean pentru Situații de Urgență și din acest punct de vedere. este singurul moment în care întreaga administrație publică din teritoriu îi este subordonată, pentru că în rest nu există relații ierarhice între prefect și ceilalți factori decizionali – aleși loali; De aceea eu cred că prefectul trebuie să cultive relații de bună colaborare cu toți factorii decizionali și să devină o buclă de feedback între administrația locală și cea centrală; Mai mult decât atât, prefectul este beneficiarul legal al activității de intelligence a serviciilor de informații și, din acest punct de vedere, are un rol extrem de important de prevenție a actelor de deficiență managerială în toate instituțiile publice, în firmele cu capital majoritar de stat și nu numai atât.
Ce schimbări s-au produs în activitatea instituţiei din momentul în care dumneavoastră aţi preluat mandatul de Prefect al judeţului Gorj?
În primul rând am informatizat instituția care avea mari lipsuri la acest capitol. Dacă în martie 2008 când am devenit prefect, am găsit în instituția publică un număr foarte mic de PC-uri cu sisteme de operare de tip Windows 3.11, neconectate în rețea și fără aplicații utile, ele fiind folosite doar la activitatea de editare documente, în luna martie 2009 am lăsat o instituție publică complet informatizată, cu PC-uri moderne cu sisteme de operare la zi și conectate într-o rețea de tip LAN, având ca infrastructură routere și servere moderne interconectate prin fibra optică. Rețeaua locală(LAN) am conectat-o atât la rețelele publice (Internet) cât și la rețelele informatice ale tuturor instituțiilor publice centrale și locale. Și pentru că în Instituția Prefectului există un flux de documente clasificate aceste rețele au fost construite respectând normele tehnice și legale cu privire la securitatea informației. Au putut fi astfel instalate și implementate aplicații și utilitare specifice, inclusiv un sistem de gestionare a bazelor de date.
Al doilea pas pe care l-am făcut a fost să inițiez un proiectpentru managementul documentelor, finanțat din resurse nerambursabile de la bugetul UE,pe care l-am implementat, așa încât orice document produs, fie din exterior, fie din interior, poate fi urmărit în timp și spațiu, de la intrare la ieșire, eliminându-se subiectivitatea și redundanța. Implicit, am inițiat și construit o nouă pagină de web a Instituției Prefectului, pe principiul transparenței și interacțiunii permanente cu publicul beneficiar al servicilor furnizate de Instituția Prefectului.
Am implementat apoi, timp de un an și cu resurse umaneși financiare proprii, Cadrul Comun pentru Autoevaluare obligatoriu oricărei instituții publice. În acest mod, am putut evidenția punctele slabe (pe care le-am corectat) și riscurile (pe care le-am eliminat), punctele tari și oportunitățile ce guvernau activitățile din această instituție publică importantă pentru județul Gorj care a devenit o instituție fanion.
Apoi am reușit să implementez, tot cu resurse proprii,Sistemul Managementului Calității în Instituția Prefectululi Gorj, fiind una din primele instituții publice de acest tip din țară, auditată ISO 9001:2008.
Imediat, au apărut și rezultatele: mai puține petiții, timp mult mai mic de rezolvare a lor, s-a înjumătățit numărul de cauze pe rolul instanțelor de judecată,s-au corectat și eliberat mult mai multe acte administrative, transparența decizională a început efectiv să existe, iar gestionarea bugetului a început să fiemult mai eficientă. Mai mult, orice act este mult mai ușor de găsit acum în această instituție publică deoarece nu se mai caută în vrafuri de dosare ci în biblioteci de fișiere electronice.
De asemenea, Colegiul Prefectural (proiecția la nivelul județului a unei ședințe de Guvern) ca instrument prin care prefectul conduce serviciile publice deconcentrate, a devenit funcțional și a început să emane acte administrative cu caracter normativ, de tipul hotărârilor de guvern.
Care sunt obstacolele pe care a trebuit să le depăşiţi pentru a vă exercita atribuţiile în mod eficient?
Cel mai mare obstacol a fost ”rezistența la schimbare”. Aproape toți angajații nu vedeau cu ochi buni schimbarea și aveau temeri că nu pot face față noului mod de organizare și funcționare.
Apoi, a trebuit să înving obstacolele puse de factorul politic. Odată ce ai devenit prefect, chiar dacă ai convingeri și mentalități doctrinare ale partidului din care ai făcut parte, ești nevoit să te debarasezi de ele și să acționezi ca atare fiindcă trebuie să fii o persoană apolitică. Trebuie să fii un om de echilibru și să știi să vorbești pe ”limba” fiecărui lider de partid politic dar să și acționezi așa cum îți cere legea. Factorii de decizie politică au tendințe hegemonice în orice sistem și vor cu orice preț să-și impună voința.Ei vor să te subordoneze și să te facă ”unealta” lor pentru a-și atinge scopurile. Iar aici este important să ai verticalitate și putere de a convinge. Trebuie să ai arta de a găsi soluțiile legale pentru diferite probleme ce apar la intersecția sistemelor: politic, administrativ, economic și social. De multe ori, prefectul merge pe ”sârmă”, face echilibristică, deoarece pârghiile legale de care dispune nu îi sunt tocmai favorabile.
Care este cea mai puternică „verigă” în relaţia dintre Instituţia Prefectului şi Guvernul României? Dar cea mai slabă?
Prefectul este văzut ca cel mai puternic om din județ, este omul căruia i se dă onorul militar și conduce toate serviciile publice deconcentrate din județ, însă nu are un sistem legislativ care să-l ajute să-și ducă la îndeplinire toate aceste atribuții, din păcate. Cea mai puternică dar și cea mai slabă verigă între Instituţia Prefectului şi Guvernul României o constituie însuși… prefectul!
Cum aţi interacţionat cu societatea civilă în timpul mandatului de Prefect?
Societatea civilă nu prea există în județul Gorj. Sunt câteva asociații, fundații dar care nu își pun amprenta așa de mult pe viața civilă. Interacțiunea dintre prefect și societatea civilă se rezumă la a ține audiențele săptămânal sau de câte ori este necesar. La audiențe, stând de vorbă cu oameni din toate categoriile sociale, prefectul află despre gama largă de probleme cu care se confruntă oamenii și, din păcate, multe din acestea nu sunt de competența sa. Spre exemplu, există persoane care fac greva foamei pentru că o instanță de judecată nu i-a dat dreptate sperând că prefectul va rezolva problema sa, dar aici prefectul este neputincios.
Sunt și oameni care ajung la limită și care recurg la gesturi extreme (amenințarea cu sinuciderea sau autoincendierea) pentru probleme de natură profesională, familială și socială. Aici, prefectul trebuie să fie un foarte bun negociator pentru a găsi căile de detenisionare a unei situații limită.
Prefectul este cel care află încă de la încpeut despre fenomenele sociale din județ, cum ar fi grevele, iar pentru asta trebuie să acționeze la timp pentru că un rău trebuie curmat de la rădăcină. Și din acest punct de vedere prefectul trebuie să știe să discute cu lideriigreviștilor și să aplice metode corecte de negociere pentru că niciodată un rău nu se poate curma făcând alt rău!
Astfel, ca metodă generală folosită din dorința de a fi cât mai aproape de societatea civilă a fost aceea de a ține mereu ”ușile deschise”, astfel încât, oricine dorea oaudiență la prefect, putea să o obțină aproape imediat. În acest fel, pentru o mare parte din probleme s-au găsit soluții pe loc, iar ca efect imediat, a scăzut substanțial numărul petițiilor scrise și implicit aparatul administrativ al instituției a fost descărcat de aceste probleme.
Cum apreciați evoluția în ultimul timp a instituţiei Prefectului în judeţul Gorj?
Instituția Prefectului a evoluat în rău la nivelul județului Gorj și cred că în toată România. Dar, evoluția ei este cauzată de evoluția sistemului per ansamblu și nu pentru că această instituție este ea înăși un factor involutiv. Evoluția negativă a acestei instituții rezidă din analiza indicatorilor de performanță măsurabili,care sunt prezentați în rapoartele anuale și care reflectă activitatea instituției publice, cum ar f: numărul de cauze aferente și aflate pe rolul instanțelor de judecată sunt în creștere; numărul de petiții sunt în creștere; nefinalizarea reconstituirii dreptului de proprietate confiscat abuziv de regimul comunist; numărul din ce în ce mai mare al conflictelor sociale; comitetele județene pentru situații de urgență nu sunt eficiente (a se vedea modul defectuos de gestiune a secetei grave și prelungite din 2015); buget de venituri și cheltuieli mai mic; prefectul încă este conectat la factorul politic; lipsa prezenței instituției în teritoriu etc.
Care sunt principalele schimbări necesare pentru îmbunătăţirea activităţii acestei instituţii?
În primul rând ar trebui schimbat pachetul legislativ care trebuie să fie adaptat la situația economică, administrativă și socială actuală a României. Este necesar un ”Cod al Administrației Publice” bazat pe o reală descentralizarea instituțiilor publice.
Apoi, cred că funcția de prefect trebuie să fie ocupată numai prin concurs, de persoane competente și cu o bună experiență profesională.
Mai cred că România trebuie să creeze și să consolideze un corp profesionist al înalților funcționari publici (din care fac parte prefecții, subprefecții, secretarii generali și adjuncții acestora), care să fie principalul furnizor al resursei umane pentru ocuparea unor astfel de funcții.
Depolitizarea Instituției Prefectului, este o problemă care trebuie rezolvată cât mai repede.
Formarea profesională a resursei umane din Instituția Prefectului lasă de dorit. Trebuie reînființat Institutul Național de Administrație și create programe specifice de formare profesională pentru întregul corp de funcționari publici din România.
Care au fost persoanele care au contribuit cel mai mult la dezvoltarea dumneavoastră personală și profesională? (din punctul de vedere al crizelor care pot apărea, al resurselor umane şi financiare ale instituţiei)
Familia are un rol extrem de important deoarece este un factor de echilibru și de ”vindecare”. Când vii acasă, lași toate problemele la ușă și ți se luminează fața; Apoi, secretarul de stat coordonator al prefecților și instituției prefectului a fost persoana cu care m-am sfătuit în permanență în luarea deciziilor cele mai grele și mi-a fost un sprijin real; Dar, dincolo de toate acestea, pot să spun că a contat foarte mult ceea ce am învățat la școală, pe tot parcursul vieți și lecțiile de viață prin care am trecut cu bine datorită cadrelor didactice, începând cu doamnele educatoare de la grădiniță și până la profesorii universitari din facutate și din școala doctorală.
Care sunt obiectivele dumneavoastră cu privire la cariera politică şi profesională, în următoarea perioadă?
Obiectivul personal principal în cariera mea politică este acela de a deveni primar al muncipiului Tg-Jiu și de a câștiga alegerile locale din 2016. Pentru că sunt dator locului în care m-am născut, am elaborat un ”proiect de oraș” pe care sper să îl implementez în următorii 10 ani. Acesta sereferă la o reală dezvoltare durabilă a municipiului Tg-Jiu pentru care am conceput un „Program de Reconstruire” din temelii format din 50 de proiecteîn domeniile: infrastructură, apă și canal, urbanism și amenajarea teritoriului, mediul de afaceri și antreprenorial, învățământ și cultură, turism, mediu și agricultură, transportul în comun,administrația publică etc. Aceste proiecte le-am suspus recent dezbaterii publice și le-am conceputplecând de la realitateavând ca drept scop construirea unui model de oraș european pe care ni-l dorim cu toții.
În viziunea mea, Tg-Jiu va fi un oraș modern,axat pe turism și mica industrie datorită patrimoniului lăsat moștenire de Brâncuși. Un oraș legat la marile orașe ale Europei, cu locuri de muncă suficiente, vizitat de turiști din toată lumea, plin de spații verzi, cu mediu curat și în care tinerii să aibă șansa unei educații adecvate și a unui loc de muncă decent și stabil. Un oraș în care administrația publică se va axa pe principiul democrației participative prin consultări directe cu cetățenii pentru cele mai importante decizii!
Toate aceste proiecte sunt generatoare de locuri de muncă!
Material realizat de Vladimir Adrian Costea
[yasr_visitor_votes size=”large”]
