Domnul Daniel Vasile, Secretar de Stat la Agenţia Naţională pentru Romi, a oferit un interviu membrilor echipei Young Spirits for Humanity pentru proiectul Euroscola (ediţia a VIII-a), având ca temă problema integrării şi sprijinirii persoanelor de etnie romă.
Care sunt, la ora actuală, principalele grupuri ţintă asupra cărora vă desfăşuraţi activităţile? Totodată, care sunt principalele activităţi pe care le realizaţi? (Prof. Mihaela Crăciunescu)
Agenția Națională pentru Romi este structura guvernamentală de reprezentare a romilor în plan național. Instituția funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului și este coordonată de ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului. Agenţia Naţională pentru Romi aplică, coordonează, monitorizează şi evaluează măsurile din domeniile sectoriale de intervenţie socială, cuprinse în Strategia Guvernului României de Incluziune a cetăţenilor romani aparţinând minorităţii romilor pentru perioada 2012-2020, document aprobat prin H.G. Nr.1221 din 14 decembrie 2011 şi publicat în partea I a MO nr.6 din 4 ianuarie 2012. În exercitarea atribuţiilor sale, Agenţia Naţională pentru Romi iniţiază, participă şi promovează, împreună cu instituţiile şi organizaţiile neguvernamentale specializate, acţiuni, proiecte şi programe sectoriale, în scopul îmbunatăţirii situaţiei romilor, criteriu politic de aderare a României la Uniunea Europeană.
Principalul obiect de activitate al instituţiei îl constituie asigurarea complementarităţii diverselor politici publice pentru romi, iniţiate în plan naţional şi internaţional, coordonarea implementării şi monitorizarea acestora. În concluzie, grupul țintă al activităților principale ale ANR este reprezentat de ministerele și agențiile guvernamentale cu responsabilități în ce privește incluziunea cetățenilor români aparținând minorității romilor. Totodată, ANR a desfășurat și continuă să desfășoare o serie de proiecte cu finanțare europeană, în domeniul educației și ocupării forței de muncă, în care grupul țintă este reprezentat de romi și neromi din comunităţile în care se desfășoară aceste proiecte.
Care sunt obstacolele pe care le întâmpinaţi în realizarea acestora? (Andreea Scurtu)
Provocările pe care le întâmpinăm sunt, în general, legate de resursele financiare și de resurse umane și de aceea poate că am putea să facem mai multe. Constrângerile de ordin bugetar, inerente oricărei instituții finanțată din bani publici, sunt cele care ne mai taie din elan, câteodată. De aceea, ne străduim să ne îndeplinim misiunea cât mai bine, cu resursele limitate pe care le avem la dispoziție.
Care sunt resursele de care dispuneţi pentru integrarea şi sprijinirea persoanelor de etnie romă? (Robert Hoară)
Resursele de care dispune Agenția sunt cele de la bugetul național și proiectele cu finanțare europeană.
Cum evaluaţi nivelul de integrare al persoanelor de etnie romă, dupa integrarea României în Uniunea Europeană? (Mălina Ciucă)
Problema incluziunii sociale a persoanelor de etnie romă rămâne una de actualitate pe agenda decidenților publici. După cunoștințele noastre, nu există un studiu care să fi analizat gradul de integrare a persoanelor de etnie romă dinainte și după aderarea la Uniunea Europeană. Fără îndoială, libera circulație a cetățenilor a permis multor români, indiferent de etnie, să călătorească, să studieze și să muncească în țările UE mai dezvoltate, fapt ce am putea afirma că a contribuit la o mai bună integrare a acestora în societate. Pe de altă parte, romii care trăiesc în condiții de sărăcie extremă și de marginalizare socială, puțin probabil să-și fi îmbunătățit condițiile de viață în perioada de după aderarea la Uniunea Europeană.
Ce măsuri trebuie să ia Instituţiile statului român faţă de persoanele de etnie romă care sunt sistematic discriminaţi şi neintegraţi în comunitate? Este necesară o finanţare suplimentară a programelor ce vizează sprijinirea acestora? (Prof. Niculina Chiţulescu)
România beneficiază de o bună legislație în privința combaterii discriminării grupurilor vulnerabile, în particular romii, problema care persistă la nivelul societății noastre o reprezintă aplicarea legii. Cetățenii minoritari nu cunosc, sau atunci când cunosc legislația aleg să nu depună plângeri, adesea dintr-o neîncredere în sistem, ca urmare a experiențelor personale anterioare, în care „nu și-au găsit dreptatea”. De asemenea, și angajatorii, sau furnizorii de servicii publice și private, nu cunosc sau aleg să nu aplice legislația anti-discriminare. Așadar, soluția este o mai bună aplicare a legii anti-discriminare de către toți actorii sociali.
Ce a învăţat Uniunea Europeană în urma problemei generate de expulzarea romilor din Franţa? (Alexandra Kokay)
Instituțiile Uniunii Europene veghează la respectarea dreptului european, iar prima lecție pe care cred că au învățat-o este că este nevoie ca Statele Membre să facă mai multe eforturi pentru combaterea xenofobiei și rasismului și în favoarea incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile.
Consideraţi că persistenţa discriminării faţă de comunităţile de etnie romă din spaţiul european reprezintă un pericol pentru evoluţia Uniunii Europene? (Lavinia Bivolan)
Uniunea Europeană este un construct politic puternic, care a supraviețuit numeroaselor provocări de-a lungul timpului, așadar Uniunea nu poate să fie afectată în mod major de probleme sociale care pot fi soluționate. Problema discriminării față de comunitățile de romi, dar și discriminarea față de alte grupuri vulnerabile, cum ar fi minoritățile religioase, sexuale, persoanele cu dizabilități, vârstnici, comunitățile de migranți etc., este una care trebuie abordată cu responsabilitate și combătută ferm de toate Statele Membre.
Discriminarea este un proces care adesea se învață în familie, iar educația tinerilor și adulților ar trebui să conțină în mod obligatoriu elemente de combatere a stereotipurilor și prejudecăților, dacă ne dorim ca societatea noastră să fie una armonioasă, care să confere respectul cuvenit oricărui cetățean, indiferent de minoritatea căreia îi aparține.
Care sunt obiectivele Agenţiei Naţionale pentru Romi pentru următoarea perioadă? Asupra cărui domeniu doriţi să vă focalizaţi atenţia? (Vladimir-Adrian Costea)
Agenția Națională pentru Romi și-a propus pentru perioada următoare continuarea programelor de finanțare pentru comunităților locale, pentru soluționarea regimului juridic al terenurilor și gospodăriilor romilor care trăiesc în așezări informale și care, astfel, sunt privați de accesul la serviciile publice. Unii dintre romi nu au acces la identitate din cauza faptului că nu posedă un domiciliu legal, deoarece terenurile sau gospodăriile în care locuiesc sunt în afara planurilor urbanistice zonale sau generale.
Aceste probleme se pot soluționa prin dezvoltarea unui program la nivel național, cu finanțare de la bugetul național, dar și cu finanțare europeană. De asemenea, ANR își continuă activitățile specifice, în legătură cu monitorizarea punerii în aplicare a politicilor pentru romi din Strategia de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome.
Material realizat de Adrian-Vladimir Costea si echipa Young Spirits for Humanity
