Atelier de Idei

INTERVIU – Romeo Chiriac, Director executiv AJOFM Gorj despre somajul zonal si efectele lui

Spread the love
Our Score
Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

În cadrul proiectului Euroscola, ediţia a VIII-a, membrii echipei “Young Spirits for Humanity” de la Colegiul Tehnic Motru au realizat un interviu cu domnul Romeo Chiriac, Director executiv AJOFM Gorj, având ca temă evoluţia numărului de şomeri din judeţul Gorj.DSC_0275

Care este la ora actuală numărul de şomeri din judeţul Gorj? (Prof. Niculina Chiţulescu)

Numărul de şomeri înregistraţi la data de 31.08.2015 este de 11009 şomeri din care 3953 sunt şomeri indemnizaţi şi 7056 sunt şomeri neindemnizaţi, Rata şomajului fiind 7,51%.

Din punct de vedere al ponderii şomerilor în populaţia stabilă cu vârsta 18-62 ani, localităţile cu ponderea cea mai mare sunt;

– În mediul urban: Turceni- 4,72%; Rovinari-4,08%; Novaci-3,78%; Motru-3,76%.

– În mediul rural: Hurezani-14,90%; Cîlnic-11,51%; Roşia de Amaradia-10,68%; Borăscu-10,45%.

Cum se situează judeţul Gorj faţă de celelalte judeţe şi de media naţională, în ceea ce priveşte numărul de şomeri? (Ion Truşcă)

Din punct de vedere al ratei şomajului judeţul Gorj s-a situat mereu în mod variabil pe locurile 9; 10; 11 la nivel naţional.

Ultima rată a şomajului oficială înregistrată la nivel naţional a fost de 4,99%.

La nivelul regiunii S-V OLTENIA, judeţul Gorj are o rată a şomajului mai mică decât judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt, (Exemplu: Mehedinţi: 9,51%; Dolj: 8,87%).

Doar judeţul Vâlcea are o rată a şomajului mai mică decât Gorjul.

Care este profilul şomerului în judeţul Gorj? (după gen, vârstă, studii, urban/rural) (Vladimir-Adrian Costea)

Numărul şomerilor din mediul urban este de 3853 din care 1871 sunt femei, iar numărul şomerilor din mediul rural este de 7156 din care 2755 sunt femei.

Care este evoluţia numărului de şomeri din judeţul Gorj, după integrarea României în Uniunea Europeană? (Prof. Mihaela Crăciunescu)

Vă anexez o situaţie mult mai amplă şi pe o perioadă mai lungă fiindcă sigur vă ajută şi la alte situaţii şi analize.

Evoluţia şomajului şi a ratei şomajului în judeţul Gorj în perioada 2006- 2015:

Care sunt cauzele şi efectele şomajului asupra societăţii? Ce trebuie să facă instituţiile statului pentru a reduce efectele acestui fenomen? (Lavinia Bivolan)

Şomajul este un dezechilibru major prezent în economia oricărei ţări al pieţei muncii şi se caracterizează prin existenţa unui anumit număr de persoane apte de muncă disponibile care nu-şi găsesc un loc de muncă, conform dorinţelor şi pregătirii profesionale a acestora.

Printre cauzele care generează şomajul ar fi restructurările masive de personal, concedierile colective şi individuale datorită desfiinţării sau reducerii de locuri de muncă, necorelarea ofertei educaţionale cu cerinţele de piaţa muncii etc.

Şomajul are efecte negative pe plan economic şi social. Acceptând existenta şomajului, societatea trebuie să renunţe la un anumit volum al producţiei care s-ar fi putut produce cu aceşti indivizi, ceea ce constituie o pierdere pentru economie.

În acelaşi timp, societatea este nevoită să suporte cheltuieli cu întreţinerea persoanelor aflate în şomaj, mai ales cu indemnizaţia de şomaj şi cu calificarea, recalificarea sau perfecţionarea pregătirii profesionale, corespunzător cerinţelor economiei.

Indemnizaţia de şomaj reprezintă suma de bani pe care o primeşte fiecare şomer, lunar, pe o perioadă bine determinată. Micşorarea veniturilor familiei, prin intrarea într-o perioadă de şomaj al unui membru al acesteia, reduce nivelul de trai cu consecinţe negative asupra educaţiei copiilor.

O temă actuală la nivel european este integrarea pe piaţa muncii a tinerilor, deoarece pe lângă creşterea riscului de şomaj, există riscul excluderii sociale, tranziţia greoaie de la şcoală la piaţa muncii creează pe termen lung riscul detaşării acestor tineri de piaţa muncii şi pe termen şi mai lung riscul unor pierderi de capital uman

Apar, de asemenea, şi alte consecinţe negative pe plan social. De aceea, în fiecare ţară, puterile publice aplică măsuri menite să combată şomajul. Acestea se referă, în principal la:

– Asigurarea unei creşteri economice sănătoase pentru crearea de locuri de muncă şi asigurarea deplinei utilizări;

– Scăderea vârstei de pensionare;

– Creşterea duratei de formare a tinerilor prin şcoli de cultură generală, profesionale, postliceale şi universităţi;

– Recalificarea şomerilor în funcţie de necesităţile economiei;

– Restrângerea imigrărilor, dacă pe această cale scade numărul şomerilor;

– Introducerea orarului flexibil în special femeilor care se ocupa şi de educarea copiilor.

– Programe pentru creşterea mobilităţii salariaţilor.

– Crearea de noi locuri de muncă prin implementarea programului de dezvoltare a antreprenoriatului în rândul tinerilor;

– Garanţia pentru tineri, conform căreia toţi tinerii sub 25 ani trebuie să beneficieze de o ofertă de loc de muncă, de continuare a educaţiei, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu, într-un interval de 4 luni de la înregistrarea la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă.

În ce măsură discriminarea şi excluziunea socială a persoanelor ce provin din categorii defavorizate îngreunează accesul acestora pe piaţa muncii? (Alexandra Kokay)

Excluziunea socială a fost recunoscută în cadrul UE şi ONU, ca fiind una din principalele bariere în atingerea creşterii economice şi dezvoltării durabile, referindu-se la poziţia periferică, de izolare a unor persoane/grupuri cu acces limitat la resursele economice, politice, educaționale, comunicaționale ale colectivității și se manifestă prin absența unui minim de condiții sociale de viață. Indivizii, gospodăriile sau alte unităţi spaţiale pot fi excluse de la accesul la resurse precum locuri de muncă, asistenţă medicală, educaţie şi viaţa politică sau socială.

Excluziunea socială este “procedura prin intermediul căreia, anumite grupuri sunt dezavantajate în mod sistematic, deoarece se confruntă cu discriminări legate de etnie, rasă, religie, sex, orientare sexuală, origine, vârstă, dizabilitate, migraţie, locul în care trăiesc, etc”.

Excluziunea socială presupune “plasarea unei persoane în afara formelor normale de viaţă socială, ca rezultat al unor privaţiuni multiple, cu şanse reduse de reinserţie într-o viaţă socială normală, ca rezultat al discriminărilor, lipsei de oportunităţi, cumulării de privaţiuni degradării/nedezvoltării capacităţilor de funcţionare socială normală sau al unui stil de viaţă individual sau colectiv care marginalizează” şi care îngreunează enorm accesul acestor persoane pe piaţa muncii.

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi implicit Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Gorj, are în mod expres prevăzute acţiuni, subvenţii acordate angajatorilor pentru încadrarea absolvenţilor, tinerilor cu risc de marginalizare socială, şomerilor cu vârsta peste 45 ani, şomerilor care mai au cel mult 5 ani până la îndeplinirea condiţiilor de pensionare, de solicitare a pensiei anticipată parţial, şomerilor care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale.

Prin Programul de Ocupare sunt prevăzute concret acordarea sprijinului necesar găsirii unui loc de muncă, participării la programe de formare profesională, a tinerilor, persoanelor de etnie romă, persoanelor eliberate din detenţie, tinerilor postinstitutionalizati, persoanelor cu dizabilităţi, persoanelor cu domiciliul în mediul rural.

Care sunt mecanismele de care dispune România şi Uniunea Europeană pentru combaterea şomajului? (Alexandra Gabriela)

Uniunea Europeană se prezintă ca un garant al creării de locuri de muncă durabile, un instrument de protecţie socială, având ca finalitate conturarea unei societăţi favorabile incluziunii sociale. În acest context, o serie de mecanisme au fost concepute pentru a sprijini integrarea pe piaţa muncii şi dezvoltarea capitalului uman, dintre care menţionăm: Fondul Social European (FSE), Garanţia pentru Tineret, Programul UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI), Fondul european de ajustare la globalizare (FEAG), Serviciul European de Ocupare a Forţei de Muncă (EURES).

FSE este instrumentul esenţial prin care Europa susține crearea de locuri de muncă și asigură oportunități profesionale echitabile pentru toți cetățenii UE.

Obiectivul Garanţiei pentru Tineret constă în combaterea şomajului în rândul tinerilor, asigurându-se că orice persoană cu vârsta sub 25 de ani – independent de înregistrarea sa ca şomer – primeşte o ofertă de angajare, în termen de 4 luni de la terminarea studiilor sau de la pierderea locului de muncă. Oferta constă într-un contract de muncă, ucenicie, stagiu ori un curs de formare continuă, care trebuie adaptat nevoilor şi situaţiei fiecăruia.

Programul UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) este un instrument la nivelul Uniunii Europene menit să promoveze crearea unui număr semnificativ de locuri de muncă şi să garanteze o protecție socială adecvată.

Fondul european de ajustare la globalizare (FEAG) oferă asistenţă persoanelor disponibilizate colectiv, urmare a schimbărilor majore intervenite în structura comerțului mondial odată cu globalizarea.

O preocupare a serviciilor publice de ocupare este să identifice şi să valorifice la maximum oportunităţile de ocupare pregătind corespunzător pe cei care caută loc de muncă pentru a putea să acceseze ofertele şi să facă faţă exigenţelor angajatorului. Plecând de la constatarea că în tot timpul anului, în diferite perioade, zone şi sectoare de activitate există o cerere de forţă de muncă nesatisfăcută şi în acelaşi timp există şomaj ridicat şi persistent în alte zone, în ultimii ani s-a consacrat ideea că o oportunitate de ocupare o constituie mobilitatea forţei de muncă în spaţiul european.

În scopul încurajării şi sprijinirii mobilităţii forţei de muncă, Comisia Europeană a înfiinţat încă din anul 1993, reţeaua europeană a serviciilor publice pentru ocuparea forţei de muncă (EURES-European Employment Services). România, prin intermediul ANOFM, este membru al reţelei, contribuind la ocuparea, în spaţiul economic european, a cetăţenilor români, asigurând şi protecţia acestora împotriva formelor de abuz sau discriminare din partea angajatorilor. Actualmente, în reţeaua Eures nu sunt cuprinse doar serviciile publice de ocupare, ci şi alţi furnizori publici sau privaţi cu activitate în domeniul plasării/recrutării de forţă de muncă în alte state membre.

Mai mult decât atât, în anul 2014, prin Decizia Parlamentului şi Consiliului European a fost înfiinţată Reţeaua Europeană a Serviciilor Publice de Ocupare (EURES), unde România are membru desemnat în consiliul de administraţie. Oficialii Serviciilor Publice de Ocupare cunosc dificultăţile pe care le au persoanele afectate de şomajul de lungă durată, iar preocuparea constantă este aceea de a identifica soluţii pentru reintegrarea pe piaţa muncii a şomerilor. Scopul reuniunilor anuale ale reţelei este schimbul de bune practici şi cooperarea între statele membre UE.

Anual, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă întocmeşte Programul de ocupare a forţei de muncă având în vedere atribuţiile conferite de legislaţia în vigoare.

Pentru anul 2015, proiectarea programului de ocupare a avut la bază obiectivele Programului de Guvernare 2013-2016, precum şi obiectivele strategice ale Uniunii Europene în materie de ocupare în perspectiva Europa 2020, inclusiv acţiuni subscrise schemei de Garanţie pentru tineri pentru perioada 2014 – 2015.

Principalele obiective generale ale Programului de ocupare a forţei de muncă pentru anul 2015 sunt:

  1. Creşterea șanselor de ocupare şi valorificarea competenţelor profesionale ale persoanelor în căutarea unui loc de muncă pe piaţa internă a muncii;
  2. Prevenirea șomajului de lungă durată;
  3. Facilitarea tranziţiei de la șomaj la ocupare.

Programul de ocupare a fost proiectat astfel încât măsurile ce vor fi implementate să fie orientate către reprezentarea echilibrată a tuturor categoriilor de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, punându-se accent pe măsurile de mediere, de informare şi consiliere/orientare profesională, furnizarea de pachete personalizate de măsuri active de ocupare, consolidarea relaţiilor cu partenerii sociali.

Material realizat de Adrian-Vladimir Costea si echipa Young Spirits for Humanity

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *