Rezumat:
În cadrul proiectului Euroscola, ediţia a VIII-a, membrii echipei “Young Spirits for Humanity” de la Colegiul Tehnic Motru au realizat un interviu cu Domnul Marian Mandache, director executiv Romani CRISS, având ca temă integrarea şi sprijinirea persoanelor de etnie romă.
Care sunt, la ora actuală, principalele grupuri ţintă asupra cărora vă desfăşuraţi activităţile? Totodată, care sunt principalele activităţi pe care le realizaţi? (Prof. Mihaela Crăciunescu)
Romani CRISS lucrează în principal la nivelul comunităţilor de romi din România, cu atenţie sporită în ce priveşte copiii şi tineri, în special în ce priveşte programele de intervenţie directe, educaţionale, sanitare, de drepturile omului. De asemenea, programele noastre se adresează instituţiilor publice şi populaţie în general.
Care sunt obstacolele pe care le întâmpinaţi în realizarea acestora? (Andreea Scurtu)
Mentalităţile “învechite” la nivelul societăţii româneşti se dovedesc a fi puternic înrădăcinate, iar schimbarea acestora se realizează într-un ritm mai lent decât ar fi nevoie. Lipsa finanţărilor pentru a sprijini în mod direct victimele discriminării şi ale încălcării drepturilor omului (fondurile europene nu permit acest lucru). Personalul insuficient.
Care sunt resursele de care dispuneţi pentru integrarea şi sprijinirea persoanelor de etnie romă? (Robert Hoară)
Romani CRISS are un număr total de 18 angajaţi. Nu dispunem de resurse financiare proprii, doar de cele obţinute pe bază de proiect. Romani CRISS are un capital de imagine pozitiv şi o experienţă organizaţională de peste două decenii. De asemenea, deţinem o relaţie bună de parteneriat cu autorităţile locale, naţionale şi internaţional, cu reprezentanţi ai corpului diplomatic, şi mai ales, cu reprezentanţi ai comunităţilor locale în care lucrăm şi ai societăţii civile.
Cum evaluaţi nivelul de integrare al persoanelor de etnie romă, după integrarea României în Uniunea Europeană? (Mălina Ciucă)
În urma integrării României în UE, Comisia Europeană nu a mai putut exercita o presiune politică reală asupra autorităţilor române, cu excepţia problematicii anticorupţie şi justiţie, acolo unde Comisia deţine instrumentul raportării prin MCV. Deşi organizaţiile rome, inclusiv Romani CRISS, au avertizat cu privire la pericolul ca autorităţile să încetinească ritmul implementării politicilor pentru romi, Comisia nu a considerat necesar să continue monitorizarea şi în ce priveşte incluziunea romilor, limitându-se la problematica anticorupţiei şi justiţiei. Acum este evident că a fost vorba de o greşeală, întrucât niciunul din statele din Est nu a mai făcut mare lucru pentru incluziunea romilor după integrarea în UE.
Probabil că efectul cel mai bun al integrării în UE pentru romi a fost ca aceştia se pot bucura de dreptul la liberă circulaţie, fapt care, din experienţa noastră pare a fi cea mai eficientă metoda pentru a îmbunătăţii situaţia economică a romilor precum şi pentru schimbarea mentalităţilor.
Ce măsuri trebuie să ia Instituţiile statului român faţă de persoanele de etnie romă care sunt sistematic discriminaţi şi neintegraţi în comunitate? Este necesară o finanţare suplimentară a programelor ce vizează sprijinirea acestora? (Prof. Niculina Chiţulescu)
Este în primul rând nevoie de o mai bună aplicare a legislaţiei anti-discriminare, atât la nivelul CNCD, cât mai ales la nivelul instanţelor de judecată. Un alt aspect ce rămâne deficitar este implicarea autorităţilor locale. De asemenea, simplificarea şi debirocratizarea finanţărilor constituie un alt punct nevralgic.
Ce a învăţat Uniunea Europeană în urma problemei generate de expulzarea romilor din Franţa? (Alexandra Kokay)
Nimic.
Consideraţi că persistenţa discriminării faţă de comunităţile de etnie romă din spaţiul european reprezintă un pericol pentru evoluţia Uniunii Europene? (Lavinia Bivolan)
Uniunea Europeană are o nevoie clară de reformare. În primul rând filozofică. Uniunea trebuie să forţeze trecerea de la o Uniune economică la una bazată pe valori. Încă nu a reuşit să facă asta deşi tinde în această direcţie. Problema probabil cea mai delicată o constituie deficitul de democraţie înregistrat la nivelul instituţiilor Uniunii. În termeni mai generali, Uniunea trebuie să reducă substanţial distanţa existentă între tehnicienii şi politicienii sau şi europeanul de rând. În acest context, problematica romilor poate fi privită şi ca un indicator timpuriu al problemelor de fond ale Uniunii.
Care sunt obiectivele organizaţiei Romani CRISS pentru următoarea perioadă? Asupra cărui domeniu doriţi să vă focalizaţi atenţia? (Vladimir-Adrian Costea)
Romani CRISS îşi propune să dezvolte programe eficiente în domeniul educaţiei, sănătăţii şi al drepturilor omului. De asemenea, avem în vedere câteva iniţiative inovatoare, în fiecare dintre aceste domenii.
Material realizat de Adrian-Vladimir Costea si echipa Young Spirits for Humanity
