Fără categorie

INTERVIU: Ioana Popescu, presedintele Asociatiei “Speranţa” Constanţa

Spread the love
Our Score
Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

vladimir adrian costea➡ Care sunt, la ora actuală, principalele comunităţi defavorizate din judeţul Constanţa? Care sunt problemele cu care se confruntă aceste comunităţi? (Andreea Scurtu)

În general comunităţile defavorizate sunt cele care au ca sursă a defavorizării factorul economic, dar din păcate putem vorbi şi despre grupuri etnice, dintre care rromii. Lipsa locurilor de muncă, care să le asigure venituri pentru un trai decent, reprezintă principala problematică cu care se confruntă dar şi o anumită mentalitate. De asemeni o altă categorie defavorizată este cea a persoanelor seropozitive. Tinerii infectaţi HIV cu greu îşi găsesc un loc de muncă şi cu greu şi-l păstrează, dacă se află că sunt infectaţi.

➡ Ce trebuie să facă tinerii voluntari pentru a oferi un ajutor eficient în legătură cu integrarea şi sprijinirea comunităţilor defavorizate? (Alexandra Gabriela)

Voluntarul îşi oferă din timpul, abilităţile, talentul, cunoştinţele şi entuziasmul său pentru a ajuta o altă persoană care are nevoie de ceea ce ştie şi poate face acesta, fară a primi o compensaţie material.

Sunt multe şi diverse activităţiile în care aceştia se pot implica. Mă voi referi doar la câteva activităţi pe care voluntarii le pot face cu copii, de exemplu:

activităţi recreativ-educative cu copiii seropozitivi, copiii din centrele de plasament, copiii din centrele educative, copiii a căror părinţi sunt plecaţi să muncească în străinătate, copiii refugiaţi şi solicitanţi de azil;

3participarea în cadrul evenimentelor (serbări de Paşte şi de Crăciun, aniversări lunare ale copiilor), taberelor, campaniilor, târgurilor, şcolilor de vară, workshopuri-lor atât la nivel naţional, cât şi internaţional;

sesiuni informative privind combaterea violenţei în scoli, drepturile copilului şi protecţia copilului, drepturile şi protecţia persoanelor seropozitive, educaţie pentru sănătate;

activităţi de fundraising: organizare de târguri, campanii de strâgere de fonduri, evenimente, gale, excursii, vizite la muzee sau la alte obiective cultural-turistice;

Sunt activitati pe care voluntarii le pot desfasura cu vârstnicii, cu tinerii ,cu pensionarii ,cu rromii cum ar fi:

activităţi de socializare la domiciliu şi/sau suport practic la domiciliu, regulat sau ocazional;
activităţi de socializare în cămine de bătrâni;
activităţi artistice;
organizare şi participare la evenimente, acţiuni ocazionale.
Pentru a realiza astfel de activităţi, voluntarul trebuie să fie o persoană adaptabilă, cu multă răbdare, sociabilă, responsalilă, deschisă, disponibilă, cu spirit civic sau comunitar.

➡ Ce măsuri trebuie să ia Instituţiile statului român faţă de comunităţile care sunt sistematic discriminate şi neintegrate? (Prof. Niculina Chiţulescu)

Instituţiile statului român au strategii de integrare a comunităţilor defavorizate, dar pentru implementarea acestora este nevoie de susţinere financiară. Aceste strategii sunt cuprinse în Planului Naţional pentru Reformă.

DSCN0144Conform Planului Naţional pentru Reformă, în cadrul strategiei Europa 2020, România intenţionează să reducă numărul persoanelor aflate în situaţie de risc de sărăcie şi excluziune socială cu 580.000 persoane până în 2020. În comparaţie cu celelalte ţări din Uniunea Europeană, în România a existat în anul 2012 cea mai mare rată a riscului de sărăcie şi excluziune socială în rândul populaţiei.

Referitor la incluziune, Strategia Europa 2020 acordă o importanţă deosebită reducerii ratei abandonului şcolar, reducerii numărului persoanelor ameninţate de sărăcie, incluziunea romilor şi a altor categorii defavorizate în viaţa socială şi economică. O importanţă ridicată în politica socială europeană o are si combaterii discriminarii.

➡ Dispune România de mijloacele şi forţa necesară pentru a-şi proteja proprii cetăţeni în faţa sărăciei, discriminării şi neintegrării? (Vladimir Costea)

8În calitate de stat membru al Uniunii Europene, politica socială a Romaniei trebuie să fie aceeaşi cu politica socială europeană. Dispariţia în mare parte a frontierelor interne, libera circulaţie a forţei de muncă începând cu 2014, dezvoltarea comună a naţiunilor, sistemelor economice şi a vieţii sociale este o evoluţie ireversibilă, care trebuie să asigure bunăstare şi securitate socială tuturor europenilor. Ţările Europei au beneficii reciproce şi se bazează în acelaşi timp una pe cealaltă. În dreptul muncii şi dreptul civil discriminările întemeiate pe rasă, origine etnică, sex, vârstă, din motive de handicap sau orientare sexuală sunt interzise. Totodată interzicerea discriminării în dreptul muncii se extinde şi asupra discriminărilor din motive de religie sau convingere.

➡ Consideraţi că persistenţa discriminării faţă de comunităţile defavorizate din spaţiul european reprezintă un pericol pentru evoluţia Uniunii Europene? (Lavinia Bivolan)

Nu cred că există un astfel de pericol, deoarece cazurile de discriminare faţă de comunităţile defavorizate sunt sporadice şi de fiecare dată UE a luat atitudine subliniind că acestea au aceleaşi drepturi ca şi ceilalti cetăţeni europeni.

6➡ Care sunt resursele de care dispune Asociaţia “Speranţa” pentru combaterea discriminării comunităţilor defavorizate din judeţul Constanta? (Alexandra Gabriela)

Asociaţia Speranţa împreună cu alte ONG-uri în domeniu, organizează şi participă la campanii de informare şi conşientizare cu privire la promovarea atitudinii de nediscriminare faţă de persoanele seropozitive, promovarea şi apărarea drepturilor persoanelor seropozitive.

5➡ Care sunt activităţile desfăşurate de Asociaţia “Speranţa” al căror grup ţintă îl reprezintă persoanele ce provin din comunităţi defavorizate, în special pentru ocrotirea bolnavilor cu SIDA şi HIV seropozitivi din Constanţa? (Prof. Mihaela Crăciunescu)

Asociaţia Speranţa este acreditată conform Legii 197/2012 ca furnizor de servicii sociale şi prin Locuinţa protejată – Casa Ashitanoiei/ Luxemburg, din comuna Mihail Kogălniceanu, str. Primăverii nr. 12, judetul Constanţa, oferă beneficiarilor ei, copii/tineri infectaţi HIV/SIDA, servicii sociale, posibilităţi de re/integrare în comunitatea românească. Datorită serviciului social complex pe care Asociaţia Speranţa îl oferă beneficiarilor, calitatea vieţii acestora s-a îmbunătăţit. Serviciile de asistenţă socială acordate beneficiarilor sunt:

Găzduire pe o perioadă nedeterminată;

Sprijin pentru o viaţă independentă;

Orientare profesională;

Integrare comunitară;

Informare/ educaţie pentru sănătate;

Activităţile desfăşurate de Asociaţia “Speranţa”sunt:

-Consiliere şi suport emoţional individual;
-Ateliere creative (croşetat, tricotat, razboi de tesut, croitorie şi pictură);
-Grupuri de interrelaţionare şi comunicare;
-Activităţi de educaţie – au ca formare, dezvoltarea însuşirilor intelectuale, morale sau fizice ale copiilor/ tinerilor în perfecţionarea cunoştinţelor;
-Activităţi de petrecere a timpului liber;
-Activităţi de dezvoltare a abilităţilor de grădinar şi îngrijitor de animale, în propria; Microfermă, unde o parte din ei pot fi angajaţi;
-Activităţi casnice ce au drept scop dezvoltarea abilităţilor de viaţă independentă a beneficiarilor, cu privire la prepararea hranei şi menajul casei;
-Re/integrare socio – profesională;
-Orientarea profesională şi ajutor pentru incluziunea socială a tinerilor seropozitivi.

Integrarea tinerilor seropozitivi în societate şi în viaţa activă, precum şi folosirea optimă a potenţialului lor reprezintă elemente esenţiale pentru reducerea riscului excluziunii sociale şi pentru reducerea riscului de transmitere a infecţiei HIV, dacă ei ajung “în stradă”.

Material realizat de catre Adrian-Vladimir Costea si echipa Young Spirits for Humanity

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *