Atelier de Idei

INTERVIU – Gelu Duminica despre integrarea persoanelor de etnie roma

Spread the love
Our Score
Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Domnul Gelu Duminică, director executiv al Agenţiei Împreună, a oferit un interviu membrilor echipei Young Spirits for Humanity pentru proiectul Euroscola (ediţia a VIII-a), având ca temă problema integrării şi sprijinirii persoanelor de etnie romă.

poza articol (4)

Care sunt, la ora actuală, principalele grupuri ţintă asupra cărora vă desfăşuraţi activităţile? Totodată, care sunt principalele activităţi pe care le realizaţi? (Prof. Mihaela Crăciunescu)

În acest moment Fundaţia Agenţia Împreună are în implementare 12 proiecte. E foarte greu de făcut o ierarhie între ele, pentru că toate sunt importante atât pentru noi cât şi pentru oamenii care sunt vizaţi direct de activităţile noastre. Acestea (acţiunile) acoperă o plajă largă: de la încercarea de a sprijini reforma sistemului de ocupare din România până la proiecte de dezvoltare comunitară participative la nivel de comunitate; de la oferirea de servicii integrate la nivel comunitar astfel încât să transformăm atitudinea pasivă a persoanelor dezavantajate într-una activă până la programe de mentorat pentru tineri; de la “academii de implicare” a tinerilor în viaţa comunităţii până la programe care doresc să arate adevărata cultură a romilor; de la programe care doresc să combată practici marginale existente în comunităţile de romi (căsătoria timpurie) până la programe care vizează dezvoltarea unei clase de mijloc a romilor şi cunoaşterea istoriei noastre. Cea mai importantă “iniţiativă” însă este să reuşim să ne ţinem spiritul viu.

Care sunt obstacolele pe care le întâmpinaţi în realizarea acestora? (Andreea Scurtu)

Multe,: stereotipurile (majoritarilor faţă de romi dar şi a romilor faţă de majoritari), lipsa unor politici coerente de intervenţie, carenţe ale democraţiei româneşti, standarde duble etc. Sunt atât de multe încât ar trebui să scriu vreo 3 pagini numai pentru a le enumera. Multe, însă deja ne-am cam obişnuit cu ele. Cu ce ne-am obişnuit însă, şi muncim zi de zi pentru a le depăşi, sunt propriile noastre limite. Uneori simţim că nu mai putem, oboseala, fizică dar mai ales psihică, fiind principalul nostru obstacol. Sunt atât de multe de făcut şi atât de puţin cei care încercăm să facem…

poza articol (6)

Care sunt resursele de care dispuneţi pentru integrarea şi sprijinirea persoanelor de etnie romă? (Robert Hoară)

Voinţa, Dorinţa, puterea de muncă, exemple pozitive, puterea de a te bate cu limitele tale, îndrăzneala de a visa etc . Dacă le ai pe astea, şi slava Domnului că noi le avem, restul vin.

Cum evaluaţi nivelul de integrare al persoanelor de etnie romă, după integrarea României în Uniunea Europeană? (Mălina Ciucă)

Cea mai mare “greşeală” pentru politicile de incluziune a romilor din România a fost că ţara noastră a devenit membră a Uniunii. Din păcate, din acel moment, orice “presiune” pentru a elabora politici coerente şi aplicabile a dispărut, României fiindu-i ridicat orice mecanism de monitorizare pe acest subiect. Cu toate acestea, incluziunea şi-a continuat procesul natural datorat în special migraţiei şi resurselor care vin o dată cu acest fenomen (şi nu mă refer numai la bani ci şi la un mod de a gândi, relaţiona etc). Este clar că s-au realizat multe în ultimii 25 de ani, însă mult mai puţine decât nivelul de aşteptare.

Trebuie însă să atrag atenţia că nivelul de aşteptare este mult prea mare dacă ţinem cont de investiţiile care se fac. Ca şi exemplu în programarea 2007-2013 România a contract cam 300 de mil. de euro pe proiecte care au vizat şi incluziunea romilor, suma care reprezintă aprox 1% din totalul sumelor aflate la dispoziţia ţării noastre. 1% investiţii- 1 % rezultate !

Ce măsuri trebuie să ia Instituţiile statului român faţă de persoanele de etnie romă care sunt sistematic discriminaţi şi neintegraţi în comunitate? Este necesară o finanţare suplimentară a programelor ce vizează sprijinirea acestora? (Prof. Niculina Chiţulescu)

poza articol (2)

Nu banii sunt, întotdeauna, marea problemă. Degeaba ai bani dacă sistemul este unul precar, iar în România avem nevoie de întărire a sistemelor. În cazul romilor e nevoie şi de informare: din păcate puţini dintre cetăţenii românii ştiu că romii au fost, în acest spaţiu, robi pentru jumătate de mileniu. Puţini ştiu că România a fost parte a Holocaustului şi că mii de evrei şi romi au fost omorâţi şi deportaţi.

Puţini ştiu că expresii de genul “a te îneca la mal ca ţiganul” nu arăta decât cât de adâncă este necunoaşterea în România (expresia, care are conotaţia de a “nu reuşi să finalizezi un lucru” are ca şi origine una din pedepsele care erau oferite robilor fugari în Principate şi anume că erau aruncaţi într-un râu, legaţi fiind de picioare cu o frânghie, sub promisiunea că dacă reuşesc să ajungă la mal vor fi iertaţi; bineînţeles că nu reuşeau)…

Ce a învăţat Uniunea Europeană în urma problemei generate de expulzarea romilor din Franţa? (Alexandra Kokay)

Nimic. Criza economică generează naţionalism. Acum 70 de ani o altă naţiune era considerată “ţapul ispăşitor” pentru multe rele ale Europei. A trebuit să fie, aproape, exterminaţi ca Europa să înţeleagă că nu ei erau de vină. Acum a venit rândul romilor. Ferească Dumnezeu să explorăm aceleaşi căi… Ce se întâmplă în Suedia, Ungaria, Bulgaria, Ucraina etc nu ne face extrem de optimişti…

Consideraţi că persistenţa discriminării faţă de comunităţile de etnie romă din spaţiul european reprezintă un pericol pentru evoluţia Uniunii Europene? (Lavinia Bivolan)

poza articol (1)

Cam 12 milioane de romi trăiesc în Europa, mult mai mulţi decât numărul de cetăţeni pe care unele state europene le au între graniţele lor (ex: Slovacia, Ungaria, Grecia, Suedia etc). Populaţia romă din Europa este, conform studiilor, cam cea mă tânără populaţie şi are şi avantajul de a fi parte a Europei de sute de ani. Închipuiţi-vă ce ar însemna ca incluziunea lor pe piaţa muncii să fie la nivelul mediei europene şi efecte benefice ar aduce cu sine o eventuală, şi posibilă, participare a lor în viaţa socio-economică a ţărilor noastre. Mai puneţi în ecuaţie şi procesul de îmbătrânire a populaţiei, fenomen cu care Europa se confruntă de ani buni, şi veţi realiza că investiţia în dezvoltarea romilor este o “smart economic solution” ce trebuie luată de urgenţă.

Dacă nu luăm în serios provocările lansate de romi, există reala posibilitate ca Europa, şi statele membre, să nu facă faţă presiunii persoanelor dependente, sistemului de pensii şi fenomenului migraţiei.

Care sunt obiectivele Agenţiei Împreună pentru următoarea perioadă? Asupra cărui domeniu doriţi să vă focalizaţi atenţia? (Vladimir-Adrian Costea)

Fundaţia noastră este în plin proces de dezvoltare a viziunii strategice pentru următorii 7 ani. Ne dorim să rămânem unul dintre principalii actori în domeniul nostru şi să contribuim la dezvoltarea României. Pentru că dezvoltarea socio-economică a romilor echivalează cu dezvoltarea ţării noastre.

Autor: Adrian-Vladimir Costea si echipa Young Spirits for Humanity

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *