Atelier de Idei

INTERVIU – Cristiana Barbu, presedinte ANOFM – Cati someri mai are Romania azi?

Spread the love
Our Score
Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

În cadrul proiectului Euroscola, ediţia a VIII-a, membrii echipei “Young Spirits for Humanity” de la Colegiul Tehnic Motru au realizat un interviu cu Doamna Cristiana Barbu, Preşedinte ANOFM, având ca temă evoluţia numărului de şomeri din România.

anofm

Care este la ora actuală numărul de şomeri din România? Care sunt judeţele unde există cel mai mare număr de şomeri?


Numărul total de şomeri înregistraţi în evidenţele ANOFM la sfârşitul lunii iulie 2015 este de 451.168 persoane, dintre care 84.018 persoane beneficiază de indemnizaţie de şomaj.

grafic

Pe medii de rezidenţă, structura şomerilor înregistraţi se prezintă astfel: 145.232 provin din mediul urban şi 305.936 persoane provin din mediul rural. Cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost atinse în judeţele: Teleorman (11,52%), Vaslui (10,67 %), Mehedinţi (9,51 %), Galaţi (9,48%), Buzău (9,36 %), Dolj (8,87%), Gorj (8,40%) urmate de judeţele Olt (7,74 %) şi Giurgiu (7,64 %). Nivelul minim al ratei şomajului în luna iulie se înregistrează în judeţul Timiş şi este de 1,38 %.

Cum se situează România faţă de celelalte state ale Uniunii Europene, în ceea ce priveşte numărul de şomeri?

Rata şomajului la nivelul Uniunii Europene, conform celor mai recente date publicate de Eurostat, este de 10,9% la sfârşitul lunii Iulie 2015, mai mică cu 0,7 puncte procentuale faţă de luna iulie a anului 2014 (11,6%).

Comparativ cu datele din aceeaşi perioadă a anului trecut, rata şomajului a scăzut în douăzeci şi trei de state membre, crescut în trei state state şi a rămas constantă în Belgia şi România (6,8%). Cea mai scăzută rată a şomajului a fost înregistrată în Germania (4,5%) şi cele mai ridicate în Grecia (25% în mai 2015) şi Spania (22,2).

Facem precizarea că Eurostat calculează rata şomajului pe baza raportărilor primite de la Institutul Naţional de Statistică. Diferențele care apar între rata şomajului stabilit de ANOFM şi Institutul Naţional de Statistică sunt explicabile prin faptul ca metodologia de măsurare şi de calcul este diferită.

În datele furnizate lunar de către ANOFM nu sunt cuprinse persoanele care nu sunt înregistrate la agenţiile de ocupare, nici cele care au terminat perioada în care au primit o formă de protecţie socială şi ulterior au ieşit din evidenţele agenţiilor respective.

Şomerii în sens BIM sunt cei definiţi conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii. Numărul şomerilor înregistraţi în sens BIM se determină trimestrial şi anual de către Institutul Naţional de Statistică prin anchetă asupra forţei de muncă în gospodării, la nivel de ţară şi regiune de dezvoltare. Rata şomajului în sens BIM se calculează ca raport între numărul şomerilor definiţi conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii şi populaţia activă totală.

ANOFM calculează rata şomajului înregistrat, pentru fiecare lună calendaristică, la nivel de ţară, judeţ şi localitate, conform prevederilor Legii 76/2002. Rata şomajului se determină ca raport între numărul şomerilor înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti (indemnizaţi şi neindemnizaţi) şi populaţia activă civilă. Datele referitoare la populaţia activă civilă la nivel de ţară şi judeţ sunt păstrate ca atare, în calculul ratei şomajului, un an întreg, până la definitivarea şi transmiterea de către INS a balanţei forţei de muncă din anul următor.

Care este profilul şomerului în România? (după gen, vârstă, studii, urban/rural) ?

În urma analizării celor mai recente raportări ale situaţiei şomajului din anul 2015 (lunile mai, iunie, iulie) se observă că încă se păstrează ponderile caracteristicilor specifice ale şomerilor înregistraţi în evidenţele ANOFM: bărbaţi din mediul rural, cu vârsta peste 40 de ani, cu nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional.

În ceea ce priveşte mediul de provenienţă, se constată că predomină şomajul în mediul rural, în luna iulie 2015 fiind înregistraţi 305.036 şomeri faţă de 145.232 persoane în mediul urban. Referitor la şomajul înregistrat pe sexe, rata şomajului masculin este mai mare decât cea a şomajului feminin, în luna iulie fiind înregistraţi 257.130 de şomeri barbaţi şi 194.038 femei.

Ponderea cea mai mare din totalul şomerilor se regăseşte în rândul persoanelor fără studii, cu studii de nivel primar, gimnazial sau profesional, în luna iulie 2015 fiind de 75.28%. La polul opus se află şomerii cu nivel de educaţie universitar, 4.85% în luna iulie.

Cei mai mulţi şomeri înregistraţi în evidenţele ANOFM au vârsta peste 40 de ani, respectiv 248.473 de persoane în luna a şaptea a anului 2015. Cel mai mic număr al şomerilor se înregistrează la persoanele între 25 şi 29 de ani.

Care este evoluţia numărului de şomeri din România, după integrarea în Uniunea Europeană?

Ulterior aderării la Uniunea Europeană şi integrării în structurile politice şi militare euro-atlantice, economia a cunoscut o perioadă în care s-a dezvoltat, urmând apoi cea mai puternică şi extinsă criză financiară şi economică mondială de după cel de-al Doilea Război Mondial. În România, primele semne ale crizei economico-financiare s-au manifestat cu precădere la finele anului 2008 prin scăderea ritmului de creştere economică, restrângerea unor activităţi şi apariţia şomajului tehnic. Toate aceste fenomene au avut impact puternic asupra piaţa muncii din România.

Dacă în 2008, o medie anuală a numărului de şomeri era de 364.094 persoane, pentru anul 2009 s-a înregistrat o creştere considerabilă, ajungându-se la o medie de 572.973 de şomeri. Începând cu anul 2012, şi mai ales din anul 2013, situaţia şomajului s-a îmbunătăţit în ultimii ani neînregistrându-se fluctuaţii. Astfel, în anul 2014, s-a înregistrat o medie de 469.268 de şomeri.

În ce măsură discriminarea şi excluziunea socială a persoanelor ce provin din categorii defavorizate îngreunează accesul acestora pe piaţa muncii?

Combaterea discriminării şi excluziunii sociale a persoanelor ce provin din categorii defavorizate reprezintă două coordonate esenţiale atât ale UE, cât și ale statelor membre în domeniul politicii sociale.

Grupurile defavorizate sunt supuse unui decalaj în raport cu restul populaţiei în privinţa oportunităţilor de avea acces pe piaţa muncii. Astfel, se propune a se fundamenta caracterul incluziv şi coeziunea societăţii europene, care să permită tuturor cetățenilor să beneficieze de acces egal la oportunitățile și resursele disponibile.

În consecinţă, au fost selectate şi promovate un complex de măsuri active de stimulare a ocupării, cu aplicabilitate atât generală, cât şi specifică, adecvată respectivelor grupuri. În acest context, a fost creat şi Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD). Acest instrument consolidează demersurile statelor membre menite să ofere asistență materială celor mai sărace categorii ale populației, angajându-se în acţiuni de combatere a excluziunii sociale.

O preocupare constantă a Serviciului Public de Ocupare din România o reprezintă şi sprijinirea ocupării persoanelor aparţinând unor categorii defavorizate ale populaţiei: persoane cu dizabilităţi, tineri cu risc de marginalizare socială.

Care sunt mecanismele de care dispune România şi Uniunea Europeană pentru combaterea şomajului?

Într-un cadru general, şomajul se prezintă ca fiind un dezechilibru al pieţei muncii la nivel naţional, fiind influenţat de factori multipli, precum particularităţile demografice, economico-sociale şi culturale. În acest context, cauzele şomajului nu pot face obiectul unei enumerări exhaustive, însă putem menţiona anumite coordonate esenţiale:

-decalajul între cererea şi oferta de muncă;
-lipsa experienţei profesionale şi salarii mici la angajare;
-sistem educaţional bazat cu precădere pe teorie, legătura cu practica fiind slab reprezentată;
-scăderea investiţiilor;
-volumul importurilor masive de produse;
-slaba calitate profesională a celor care încetează să mai caute locuri de muncă după ce au constatat că nu au şanse să se angajeze;

O bună parte a celor inactivi o constituie persoanele care au abandonat şcoala ori s-au oprit după absolvirea şcolii generale, iar sistemul de educaţie nu le mai oferă şansa învăţării unei meserii în şcoli de profil.

Uniunea Europeană se prezintă ca un garant al creării de locuri de muncă durabile, un instrument de protecţie socială, având ca finalitate conturarea unei societăţi favorabile incluziunii sociale.În acest context, o serie de mecanisme au fost concepute pentru a sprijini integrarea pe piaţa muncii şi dezvoltarea capitalului uman, dintre care menţionăm: Fondul Social European (FSE), Garanţia pentru Tineret,Programul UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI), Fondul european de ajustare la globalizare (FEAG), Serviciul European de Ocupare a Forţei de Muncă (EURES).

FSE este instrumentul esenţial prin care Europa susține crearea de locuri de muncă și asigură oportunități profesionale echitabile pentru toți cetățenii UE.

Obiectivul Garanţiei pentru Tineret constă în combaterea şomajului în rândul tinerilor, asigurându-se că orice persoană cu vârsta sub 25 de ani – independent de înregistrarea sa ca şomer – primeşte o ofertă de angajare, în termen de 4 luni de la terminarea studiilor sau de la pierderea locului de muncă. Oferta constă într-un contract de muncă, ucenicie, stagiu ori un curs de formare continuă, care trebuie adaptat nevoilor si situaţiei fiecăruia.

Programul UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) este un instrument la nivelul Uniunii Europene menit să promoveze crearea unui număr semnificativ de locuri de muncă şi să garanteze o protecție socială adecvată.

Fondul european de ajustare la globalizare (FEAG) oferă asistenţă persoanelor disponibilizate colectiv,urmare a schimbărilor majore intervenite în structura comerțului mondial odată cu globalizarea .

O preocupare a serviciilor publice de ocupare este să identifice şi să valorifice la maximum oportunităţile de ocupare pregătind corespunzător pe cei care caută loc de muncă pentru a putea să acceseze ofertele şi să facă faţă exigenţelor angajatorului. Plecând de la constatarea că în tot timpul anului, în diferite perioade, zone şi sectoare de activitate există o cerere de forţă de muncă nesatisfăcută şi în acelaşi timp există şomaj ridicat şi persistent în alte zone, în ultimii ani s-a consacrat ideea că o oportunitate de ocupare o constituie mobilitatea forţei de muncă în spaţiul european.

În scopul încurajării şi sprijinirii mobilităţii forţei de muncă, Comisia Europeană a înfiinţat încă din anul 1993, reţeaua europeană a serviciilor publice pentru ocuparea forţei de muncă(EURES-European Employment Services). România, prin intermediul ANOFM, este membru al reţelei, contribuind la ocuparea, în spaţiul economic european, a cetăţenilor români , asigurând şi protecţia acestora împotriva formelor de abuz sau discriminare din partea angajatorilor. Actualmente, în reţeaua Eures nu sunt cuprinse doar serviciile publice de ocupare, ci şi alţi furnizori publici sau privaţi cu activitate în domeniul plasării/recrutării de forţă de muncă în alte state membre.

Mai mult decât atât, în anul 2014, prin Decizia Parlamentului şi Consiliului European a fost înfiinţată Reţeaua Europeană a Serviciilor Publice de Ocupare, unde România are membru desemnat în consiliul de administraţie. Oficialii Serviciilor Publice de Ocupare cunosc dificultăţile pe care le au persoanele afectate de şomajul de lungă durată, iar preocuparea constantă este aceea de a identifica soluţii pentru reintegrarea pe piaţa muncii a şomerilor. Scopul reuniunilor anuale ale reţelei este schimbul de bune practici şi cooperarea între statele membre UE.

Anual, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă întocmeşte Programul de ocupare a forţei de muncă având în vedere atribuţiile conferite de legislaţia în vigoare.

Pentru anul 2015, proiectarea programului de ocupare a avut la bază obiectivele Programului de Guvernare 2013-2016, precum şi obiectivele strategice ale Uniunii Europene în materie de ocupare în perspectiva Europa 2020, inclusiv acţiuni subscrise schemei de Garanţie pentru tineri pentru perioada 2014 – 2015.

Principalele obiective generale ale Programului de ocupare a forţei de muncă pentru anul 2015 sunt:
a) Creşterea șanselor de ocupare şi valorificarea competenţelor profesionale ale persoanelor în căutarea unui loc de muncă pe piaţa internă a muncii;
b) Prevenirea șomajului de lungă durată;
c) Facilitarea tranziţiei de la șomaj la ocupare.
Programul de ocupare a fost proiectat astfel încât măsurile ce vor fi implementate să fie orientate către reprezentarea echilibrată a tuturor categoriilor de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, punându-se accent pe măsurile de mediere, de informare şi consiliere/orientare profesională, furnizarea de pachete personalizate de măsuri active de ocupare, consolidarea relaţiilor cu partenerii sociali.

MATERIAL REALIZAT DE VLADIMIR ADRIAN COSTEA si echipa YOUNG SPIRIT OF HUMANITY

IMG_0705

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *