Rezumat:
[yasr_overall_rating size=”large”]
– Pentru început, vă rog să-mi spuneţi care sunt paşii pe care trebuie să-i urmeze jurnaliştii pentru a deveni corespondenţi acreditaţi pe lângă instituțiile Uniunii Europene?
Jurnaliștii, fotografii și echipaje de televiziune trebuie acreditare pentru a avea acces în sala de presă. Acreditarea eliberată de Comisia Europeană, este valabilăşi la ParlamentulEuropean și Consiliul European.
Există diferite tipuri de acreditare:
- acreditare anuală media pentru corespondenții Bruxelles
- acreditare de o zi – până la o săptămânăpentru a vizita jurnaliștilor
Acreditarea anuală:
Instituțiile UE au un sistem de acreditare comun pentru corespondenții la Bruxelles. Acreditarea inter-instituțională a UE este valabilă pentru evenimente de presă în cadrul Comisiei Europene, Consiliului și Parlamentului, cu excepția reuniunilor Consiliului European și alte evenimente la nivel înalt, pentru care este necesară acreditarea specială.
Acreditare temporară de o zi până la o săptămână:
Reprezentanții mass-media non-acreditate pot obține o acreditare temporară de o zi până la o săptămânăși pot avea acces în zona de presă.
Jurnaliștii care solicită acest tip de acreditare de o zi trebuie să trimită un e-mail cu cel puțin 24 de ore înainte de eveniment care doresc să participe la COMM-PRESSROOM-TEAM@ec.europa.eu,
În e-mail-ul de cerere de acreditare atașați :
– fotocopie scanCarte de identitate națională sau pașaport (cetățeni din afara UE trebuie să furnizeze un pașaport). Veți avea nevoie de original, atunci când vă prezentați la biroul de securitate.
– fotocopie scan a cardului național de presă sau legitimația de presă a organului media pentru care lucrați, sau cardul de presă emis de Federația Internațională a Jurnaliști.
Dacă nu aveți un card național de presă valabil, trimiteți o copie scanată a unei scrisori de acreditare din partea redactorului şef sau un e-mail oficial de la biroul dvs de presă care să confirme că se solicită accesul pentru dvs. pentru ziua respectivă pentru a participa la evenimentul respectiv.
În oricare dintre opțiunile de mai sus, Comisia Europeană își rezervă dreptul de a refuza acordarea acreditării temporare în cazul în care termenele prevăzute nu sunt respectate sau în cazul în care documentele prevăzute nu corespund cerințelorstabilite.
Mai multe informatii la acest link.
Cum interacționează jurnaliştii acreditaţi cu reprezentanţii Uniunii Europene? Care sunt avantajele de care dispun datorită acestei acreditări?
Jurnaliștii au acces la sala de presă precum și la serviciul de presăşi al purtătorilor de cuvânt. Îi pot contacta direct pe atașații de presă și purtătorii de cuvânt pentru a obține informații specifice pe domeniu.
La Parlamentul european jurnaliștii pot contacta direct pe asistenții Deputaților europeni pentru a organiza interviuri cu Deputații . De asemeni dacă nu știu ce deputat anume se ocupă de un dosar sau raport specific îi pot contacta pe atașații de presă pe domeniu.
O specificitate a Departamentului de presă al Parlamentul european este serviciu special pentru presa audiovizuală.
Hotline-News-Service oferă asistență jurnaliștilor profesioniști în căutarea lor de informații şi suport audiovizual pentru programele de știri și de televiziune relative la Uniunea Europeană. Îi ajutăm pe jurnaliști în a obține informațiile de care au nevoie, fie că este vorba de video, audio sau de fotografii ilustrative ale diferitelor activități ale Parlamentului european. De asemenea, îi ghidăm pe jurnaliști în găsirea diferitelor imagini de arhivă.
Pentru un organ media care este interesat în difuzarea susținută a informațiilor si analizelor europene este esențial de a avea un corespondent acreditat permanent la Bruxelles. Contactul uman direct nu va putea fi înlocuit de facilitățile informaționale oferite de Internet. Un jurnalist permanent acreditat de câțiva ani la Bruxelles are în principiu o sensibilitate si o înțelegere profundă a sensibilităților politice. Un astfel de jurnalist este o mândrie si reprezintă un renume pentru organul de presă pe care îl reprezintă.
Din experiența dumneavoastră, cum a evoluat fenomenul europenizării Mass Media în România? Consideraţi că integrarea în Uniunea Europeană a produs modificări substanţiale asupra Mass Media din România?
Deocamdată numărul ziariștilor români acreditați în permanenţă la Bruxelles este relativ redus. Aceasta explică în parte numărul reduc de articole relative la Uniunea Europeană, relativa lipsă de analize şi stilul relativ expeditiv al informațiilor relative la Uniunea Europeană în presa română de astăzi.
Dacă înainte de aderare s-a înregistrat un interes sporit mai ales între anii 2005-2008, în ultimii ani interesul presei română faţă de evenimentele la nivel european a scăzut simțitor.
Poate că ar trebui relansate diverse seminarii explicative, pe domenii, atât în România, cât şi la Bruxelles. Persoanele care ar trebui să participe la aceste seminarii sunt atât redactorii șefi – deci cei care decid publicarea sau nu a unui material – cât şi a jurnaliștilor de teren, adică cei care se vor implica efectiv în realizarea reportajelor de zi cu zi şi a specializării într-un anumit domeniu comunitar (agricultură, afaceri juridice, drepturile omului, aspecte economice, comerț, competiție, etc, etc.)
Din punct de vedere al numărului de jurnalişti acreditaţi pe lângă Uniunea Europeană, cum evaluaţi rolul Mass Media în România, comparativ cu celelalte state membre ale Uniunii Europene?
Da, după cum am spus, numărul ziariștilor români acreditați în permanenţă la Bruxelles este foarte redus, se pot număra pe degetele de la o mână. Sperăm că este o problemă financiară temporară şi nu o lipsă de interes.
Ca titlu de exemplu colegii bulgari sau polonezi au câte zece persoane acreditate, de la diverse grupuri media. Sunt sigură că dacă se atrage atenția directorilor principalelor media din România asupra importanţei strategice de a avea jurnaliști experți acreditați în permanenţă la Bruxelles situația se va ameliora.
Cum v-aţi raportat la Instituţiile Uniunii Europene în perioada în care aţi fost corespondent acreditat din partea României? Care sunt principalele atribuţii ale jurnalistului acreditat la Brussels?
Situația s-a schimbat mult. Din anii ’95 până acum au trecut 20 de ani. La început era relativ dificil de a obține fie şi un interviu cu un purtător de cuvânt. Nici nu te apropiai de Comisari sau de deputații europeni. Apoi pe măsură ce au trecut anii mi-am făcut un renume şi am câștigat respectul dovedind probitate profesionalăşi seriozitate.
Atribuțiile ziaristului de astăzi acreditat la Bruxelles, acum ca şi în urmă cu 20 de ani, un corespondent aflat singur la Bruxelles trebuie să le facă pe toate: să participe la conferințele de prese atât la Comisie cât şi la Parlament, să urmărească activitățile Consiliului, să participe la Summit-uri, să lucreze în weed-end, să-şi organizeze o rețea de relații pentru a putea fi informat de diversele evenimente neprogramate, etc. Şi în plus să vorbească cursiv cel puțin Engleza şi Franceza, daca se poate şi Germana.
Care sunt obstacolele pe care a trebuit să le depăşiţi pentru a vă exercita activiatea în mod eficient?
În momentul în care ai dovedit capacitățile profesionale, nu mai contează din ce ţară vii. Important este ca informația să fie tratată cu eficienţăşi echidistanţă, fără distorsiuni şi subînțelesuri.
Care este cea mai puternică „verigă” în relaţia dintre jurnaliştii acreditaţi şi Instituţiile Uniunii Europene? Dar cea mai slabă?
Încrederea şi încrederea.
Material realizat de Vladimir Adrian Costea
[yasr_visitor_votes size=”large”]
