Uncategorized

Imi place sa scriu, lucru usor necomun dar am o comunitate KOMUNOMO

Spread the love
Our Score
Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Imi place sa scriu…Nu ca blogger…Nu ma refer aici la miile de articole scrise, interviuri realizate, advertoriale create… Ma refer aici la spectrul meu ca si scriitor amator…Scriu de cand ma stiu…Cred ca din clasa a-II-a, a-III-a cand am experimentat primele versuri…Mai tarziu am scris prima nuvela prin clasa a-VI-a, a-VII-a si deja prin clasa a-X-a scriam si lucram la primul roman…

Fac parte dintr-o comunitate de scriitori si ma intalnesc des cu ei la evenimente in stil KOMUNOMO

 

Mai jos o mostra din ce scriu si simt sa scriu…

Ma simteam genial, in sfarsit eram gol, purificat, totul era scufundat in eter si parca nimic nu putea sa strice asta. Pe zona de context auditiva se auzea melodia tineretii mele, DJ BOBO – FREEDOM… Ha! Ce vremuri, ce memorii… nu stiam unde coexist dar stiam cu siguranta ca sunt in stare R.E.M, beneficiam de momente asa cum nu mai in Nirvana puteam sa le simt.


Deodata, melodia inceta si o RAZA ADANCA imi strapunge irisul. Eram treaz acum, din nou, dar asta doa in subconstient. Eram lungit  pe sofa, in locul unde in general stau musafirii comuni sau special, acoperit in pilota umpluta cu puf de gasca pentru falsa senzatia ca apartin naturii cum spunea DECARTES. Pe canapeaua din fata mea statea o fata bruneta nebun de sexy, cu parul scurt, baieteste, care redesena arhitectura camerei in care traiam. Ma priveste curios si vine langa mine…Se aseaza molatic tocmai pe acele zone ale pielii mele…

Eram tulburat in toata structura mea celulara…

Ea Intinde palma si incepe sa-mi redeseneze conturul facial, al pleoapelor, al ochilor, al genelor, al buzelor, al umerilor si atingerea ei era fierbinte si rece in acelasi timp, adanca si subtila in aceleasi proportii, timida si curajoasa in mod egal… Am dat curs liber emotiilor din subconstient, din inconstient, oricum nu parea reala, avea ceva din conturul unei fete Morgana atemporale si atipice…Asa cum banuiam, cu cat incercam sa ma dumiresc, sa ma trezesc, vedeam cu trasaturile ei fine se aprindeau din ce in ce mai puternic, ca si cand m-as fi jucat in PHOTOSHOP cu filtrele RGB si CMYK.

Asta e comunitatea mea, comunitatea oamenilor creativi, o comunitate care exista si care se numeste incubatorul de condeie 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *