Frankfurt a fost, multă vreme, una dintre acele destinații despre care mulți cred că știu deja suficient înainte să ajungă acolo. Pentru unii, este aeroportul. Pentru alții, este orașul băncilor, al costumelor sobre, al zgârie-norilor și al unei rigori urbane care pare să lase prea puțin loc seducției. Pentru destui români, a rămas ani la rând o escală, un punct de intrare în Germania, o adresă de business sau o oprire într-un traseu mai lung. Numai că exact această imagine încearcă acum să fie corectată, nuanțată și, poate, înlocuită cu una mai completă. Mesajul transmis la București de reprezentanții turismului german și de oficialii din Frankfurt a fost limpede: acest oraș nu mai vrea să fie perceput ca simplă infrastructură. Vrea să fie înțeles ca destinație. Ca oraș de city break. Ca loc cu identitate, ritm, contrast, cultură, gastronomie, cartiere, evenimente și surprize reale. Iar ceea ce părea, până nu demult, o destinație rece și strict funcțională începe să se contureze tot mai clar ca un oraș care nu te impresionează agresiv, ci te convinge, pas cu pas, că merită
Există orașe care se vând singure. Au mitologie turistică puternică, imagini deja consacrate și un prestigiu care lucrează aproape automat. Parisul nu are nevoie de prezentare. Roma nici atât. Berlinul intră firesc în conversație când vine vorba despre city break-uri europene. München are prestigiul lui, Hamburg are stilul lui. Frankfurt, în schimb, a trăit mult timp într-un paradox: este unul dintre cele mai importante orașe ale Germaniei, dar nu neapărat primul la care se gândesc turiștii când își caută o escapadă urbană.
Și exact de aici începe, de fapt, povestea pe care oficialii germani au încercat să o spună la București. Nu una despre un oraș care cere simpatie turistică. Nu una despre o destinație care încearcă forțat să devină altceva decât este. Ci despre un loc care cere să fie privit integral. Cu toate contrastele lui. Cu zona financiară și cu străduțele istorice. Cu skyline-ul și cu tavernele tradiționale. Cu aeroportul și cu malul Mainului. Cu muzeele de clasă mondială și cu vinul de mere băut în cartiere vechi. Cu eficiența germană și cu o formă de lejeritate urbană pe care mulți nu o asociază, instinctiv, cu Frankfurt.
În conversația pe care am avut-o la București cu Luisa Rützel, Marketing Manager în cadrul Frankfurt Tourism Board, această idee a revenit constant, aproape ca un fir roșu: Frankfurt trebuie citit dincolo de clișeu. „When people think about Germany, they never think about Frankfurt, they will think about Berlin, Munich or Hamburg and for us it’s really important to tell the world what Frankfurt has to offer / când oamenii se gândesc la Germania, nu se gândesc automat la Frankfurt, ci la Berlin, München sau Hamburg, iar pentru noi este foarte important să arătăm lumii ce are Frankfurt de oferit”, spune ea.
Nu rostește asta cu frustrarea unei destinații ignorate, ci cu luciditatea unei strategii care știe exact de unde pornește și ce are de recuperat. Acolo unde alte orașe lucrează cu mitologii deja consolidate, Frankfurt are de făcut un alt tip de muncă: aceea de a-și explica propriile contraste și de a transforma un aparent dezavantaj într-un atu.
Urmărește aici interviul integral cu Luisa Rutzel – Marketing Manager Frankfurt Tourism Board
Formula-cheie prin care orașul încearcă să se definească este „City of Contrasts/Orașul contrastelor”. Rützel nu o folosește ca pe un slogan gol. O explică simplu și logic: „We have the modern part, the skyscrapers and we are the financial city with a lot of trade fairs, but we have also our typical traditional apple wine pubs or timber-framed houses and the new old town./Frankfurt are partea sa modernă, cu zgârie-nori și cu rolul de oraș financiar important, marcat de numeroase târguri internaționale, dar în același timp are și pub-uri tradiționale unde se bea vin de mere, case cu structură din lemn și noul centru vechi reconstruit.” Într-o singură frază se vede, de fapt, toată miza Frankfurtului. Este un oraș cu zgârie-nori și cu taverne tradiționale. Cu turnuri de sticlă și cu case cu structură din lemn. Cu o puternică identitate economică și, în același timp, cu o memorie urbană pe care încearcă să și-o recupereze și să și-o valorifice.
Poate că exact aici stă și diferența esențială dintre Frankfurt și alte orașe care impresionează instant. Frankfurt nu te lovește cu frumusețe ușor de consumat. Nu îți oferă un spectacol compact, gata ambalat. Nu este exuberant în felul în care unele destinații par să îți strige de la primul contact că trebuie iubite. Dimpotrivă. Prima reacție poate fi chiar de rezervă. Tocmai de aceea, experiența lui este mai interesantă. Pentru că nu funcționează prin spectacol, ci prin logică. Nu te copleșește. Te convinge.
Una dintre cele mai mari calități ale orașului este compactitatea. Rützel insistă pe acest aspect și are dreptate să o facă. „It’s a really compact city, so it’s not so difficult to get from the sightseeing points to another rooftop bar or to another museum, so it’s really easy because everything is close by / Frankfurt este un oraș foarte compact, în care se ajunge ușor de la obiectivele turistice la un rooftop bar sau la un muzeu, pentru că totul este aproape.” Este poate una dintre cele mai subevaluate calități pe care le poate avea o destinație urbană în 2026. Într-o epocă în care city break-urile sunt tot mai scurte, iar timpul a devenit poate cea mai prețioasă resursă a turistului, un oraș care se lasă parcurs repede și firesc capătă imediat un avantaj major.
La București, această idee a fost susținută și prin cifre și context mai larg. Cristian Șallai și ceilalți oficiali prezenți au vorbit despre transformarea mai amplă a imaginii turistice a Germaniei și despre nevoia de a scoate marile orașe germane din zona percepției strict funcționale. În cazul Frankfurtului, argumentele logistice sunt deja puternice: cel mai mare hub aerian din Germania, al patrulea din Europa, conexiuni către aproximativ 300 de destinații globale, până la cinci zboruri pe zi din București și un transfer de doar 12 minute cu trenul de la aeroport în centrul orașului. Sunt date care, în sine, spun mult. Dar în prezentarea de la București ele n-au fost lăsate să rămână simple informații tehnice. Au fost transformate în argumente turistice.
În fond, un oraș accesibil nu mai este doar un oraș bine conectat. Este un oraș mai ușor de ales. Iar pentru un city break, accesibilitatea și compactitatea devin aproape decisive. Dacă poți ateriza, ajunge rapid în centru, traversa orașul în mai puțin de jumătate de oră și vizita principalele repere fără să pierzi jumătate din zi în transport, vacanța ta începe deja altfel. Nu obosită. Nu fragmentată. Nu risipită logistic.
Dar Frankfurt nu încearcă să își construiască noua imagine doar pe eficiență. Știe foarte bine că infrastructura, oricât de bună, nu creează singură memorie. De aceea, partea cu adevărat interesantă începe abia după ce ai ajuns acolo. Sau, mai exact, după ce alegi să privești dincolo de imaginea orașului financiar.
Römerberg este unul dintre acele locuri care schimbă imediat percepția. Pentru turistul care vine cu imaginea unui Frankfurt dominat exclusiv de sticlă și oțel, piața istorică pare aproape o corectură simbolică. Primăria, Fântâna Justiției, Biserica Sfântul Nicolae, fațadele cu aer vechi și atmosfera care trimite mai degrabă spre un imaginar german clasic decât spre o metropolă a finanțelor creează o ruptură benefică între așteptare și realitate. La doar câțiva pași de aici începe și „Noul Oraș Vechi”, una dintre cele mai interesante intervenții urbane ale Frankfurtului, un spațiu reconstruit după distrugerile din Al Doilea Război Mondial, în care clădiri refăcute după planuri originale și construcții noi compun un ansamblu coerent, aproape demonstrativ.
Aici, Frankfurt pare să își spună una dintre cele mai importante povești: aceea a reconstrucției identității. New Old Town nu este doar o zonă frumoasă pentru plimbare și fotografie. Este o declarație despre felul în care un oraș încearcă să își recupereze trecutul fără să își falsifice prezentul. Nu este un decor gol, ci un spațiu în care istoria, reconstrucția și viața contemporană se întâlnesc natural. Iar în jurul lui se leagă repere esențiale precum Catedrala Imperială, traseul încoronării și Biserica Sfântul Paul, simbol major al democrației germane.
Frankfurt mizează, așadar, pe un tip de contrast inteligent: nu își ascunde latura modernă, dar nici nu renunță la memoria sa. Nu încearcă să își cosmetizeze imaginea financiară, ci o pune alături de ceea ce poate echilibra și umaniza această imagine. Iar în acest echilibru stă, de fapt, farmecul lui.
Dincolo de istorie, orașul își joacă foarte bine și cartea culturală. La București, oficialii au insistat că Frankfurt nu trebuie privit doar ca destinație de business, ci și ca unul dintre cele mai dense centre culturale urbane din Germania. Reperele sunt solide: peste 60 de muzee, Museumsufer ca zonă definitorie, expoziții temporare de calibru internațional și un calendar cultural care încearcă să activeze constant orașul. Exemplul dat în prezentare, expoziția „Monet on the Normandy Coast” de la Städel Museum, a funcționat nu doar ca punct de atracție punctual, ci și ca semn că Frankfurt nu trăiește cultural doar din patrimoniu, ci și din actualitate.
Aici se simte foarte clar și discursul mai larg al Germaniei, așa cum a fost el prezentat la București de Cristian Șallai și de ceilalți reprezentanți ai turismului german. Germania încearcă să iasă din stereotipul unei destinații corecte, funcționale și puțin prea serioase. În locul acestei imagini, promovează tot mai puternic city break-urile, gastronomia, turismul cultural, experiențele sustenabile și sezonul de iarnă. Este o repoziționare majoră, iar Frankfurt este una dintre destinațiile care pot susține cel mai bine această schimbare de ton.
Un detaliu esențial subliniat în prezentare a fost și relația dintre România și turismul german. Datele sunt relevante și spun o poveste care merge dincolo de simpla statistică. În urmă cu aproximativ 13 ani, românii generau în jur de 340.000 de înnoptări în Germania. Astăzi, cifra se apropie de 1,5 milioane. Iar poate cea mai interesantă informație este aceea că 78% dintre românii care ajung în Germania nu o fac pentru business, ci pentru vacanță. Pentru city break, pentru sejur, pentru turism. Asta schimbă complet și modul în care este spusă povestea unei destinații precum Frankfurt. Dacă turistul nu mai vine în primul rând pentru târguri, companii sau întâlniri de lucru, atunci trebuie să îi vorbești altfel. Trebuie să îi vorbești despre atmosferă, identitate, ritm, cartiere și experiență.
Și exact aici intervine foarte bine vocea Luisei Rützel. Întrebată ce tip de public vrea Frankfurt să atragă în 2026, răspunsul ei a fost direct: „We would like to invite the city break tourists, for example for a weekend city break, because we have a lot of business people there because of the trade fairs, but our focus is to invite more tourists for city breaks, stopovers / ne dorim să atragem turiști de city break, de exemplu pentru escapade de weekend, pentru că avem deja mulți oameni de business care vin datorită târgurilor, însă focusul nostru este să aducem mai mulți turiști pentru city break-uri și stopover-uri.” Este, poate, una dintre cele mai clare formulări ale schimbării de strategie. Frankfurt nu renunță la identitatea lui economică. Ar fi imposibil și inutil. Dar încearcă să o echilibreze cu o invitație nouă: aceea adresată turistului de weekend, călătorului urban, publicului care caută experiențe concentrate, dar bogate.
În această logică, anul 2026 devine un moment-cheie. Rützel vorbește despre statutul de World Design Capital ca despre una dintre marile șanse ale regiunii Frankfurt Rhein-Main de a se expune altfel. „Of course, we are a world design capital, so this is one project in this year we would like to show and there are a lot of events, festivals the whole year / sigur, suntem World Design Capital, iar acesta este unul dintre proiectele pe care vrem să le punem în valoare anul acesta, în contextul în care vor exista multe evenimente și festivaluri pe tot parcursul anului”, spune ea.
Formula „Design for Democracy. Atmosphere for a Better Life” adaugă și un strat conceptual interesant: nu este vorba doar despre design ca spectacol vizual, ci și despre oraș, viață urbană, idei, comunitate și felul în care spațiul poate influența experiența de a trăi mai bine.
La București, oficialii au subliniat că vor fi peste 100 de evenimente în Frankfurt și în regiunea din jur, de la conferințe și expoziții la proiecte experimentale și inițiative dedicate tinerilor designeri. Young Talent Design Campus, de exemplu, a fost prezentat ca unul dintre punctele importante ale anului, cu peste 1.000 de designeri tineri implicați. Pentru Frankfurt, astfel de proiecte au dublă valoare: pe de o parte, cresc relevanța culturală a orașului; pe de altă parte, îl poziționează mai clar într-o zonă premium, urbană, sofisticată, fără să îl facă inaccesibil.
Această idee de „premium fără ostentație” pare, de altfel, să descrie destul de bine întregul efort de promovare al orașului. Frankfurt nu se vinde prin exces. Nu își exhibă luxul. Nu se străduiește să pară exclusivist. În schimb, își pune în valoare atuurile cu o formă de calm și de siguranță care, paradoxal, îl face mai credibil.
Asta se vede și în felul în care este construită componenta de lifestyle. Orașul nu mai este prezentat doar prin muzee și obiective istorice, ci și prin cartiere, buticuri locale, restaurante creative, rooftop bars, taverne tradiționale și acel tip de viață urbană care nu poate fi redusă la lista clasică de „must-see”. Sachsenhausen este exemplul cel mai bun. Luisa Rützel îl definește foarte simplu: „Sachsenhausen, it’s the typical district for the apple wine pubs, the traditional apple wine pubs where you can meet the locals, where you can sit directly next to them, drink apple wine, try our traditional cuisine / Sachsenhausen este cartierul tipic pentru tavernele tradiționale cu apfelwein, locul în care îi poți întâlni pe localnici, poți sta chiar lângă ei, poți bea vin de mere și poți încerca bucătăria tradițională” Nu e o descriere spectaculoasă în sine, dar tocmai această normalitate o face puternică. Acolo unde alte orașe creează zone turistice aproape artificiale, Frankfurt îți propune un district în care tradiția locală e încă vie și respirabilă.
Apfelweinul joacă aici un rol identitar mult mai mare decât pare la prima vedere. În prezentarea de la București, oficialii au insistat că această băutură nu este doar un detaliu pitoresc, ci un simbol local. Vinul de mere servit în pahare specifice, „Geripptes”, și în vase ceramice este parte din cultura orașului. La fel și celebrul sos verde de Frankfurt, Grüne Soße, preparat din șapte ierburi și servit rece, de obicei alături de ouă, cartofi, pește sau șnițel. Într-o lume turistică dominată de imagini și de experiențe adesea suprambalate, astfel de detalii simple au o forță reală. Nu promit lux, dar promit autenticitate. Și exact asta își dorește azi turistul care a obosit de decoruri perfecte și experiențe fabricate pentru feed.
La fel de interesant este și felul în care Frankfurt își valorifică elementele urbane mici, aproape invizibile în ghidurile clasice. Luisa Rützel a vorbit cu un entuziasm sincer despre Wasserhäuschen, aceste mici chioșcuri istorice care odinioară ofereau apă potabilă și care astăzi au devenit locuri de întâlnire. „This is something special and nobody expects that this is something typical for Frankfurt / este ceva special și nimeni nu se așteaptă ca tocmai acest lucru să fie atât de tipic pentru Frankfurt.”, spune ea.
Și exact aici stă valoarea acestor locuri: nu în monumentalitate, ci în capacitatea lor de a spune ceva real despre oraș.
Dincolo de centru, Rützel recomandă și alte cartiere, precum Höchst, cu un aer mai puțin turistic, dar mai autentic, cu magazine locale, buticuri administrate de designeri și o atmosferă diferită de cea a centrului compact și foarte vizitat. Prin astfel de recomandări, discursul orașului încearcă să se mute din zona atracțiilor clasice spre zona experiențelor locale, a detaliilor și a nuanțelor. Nu mai este vorba doar despre ce vezi. Ci despre cum trăiești locul.
Un alt punct care a revenit constant în prezentare a fost profilul verde al orașului. Pentru mulți, ideea că peste 50% din suprafața Frankfurtului este verde vine aproape ca o contradicție. Tocmai de aceea funcționează atât de bine în comunicare. Pentru că schimbă radical tonul unei destinații percepute drept rece și rigidă. Palmengarten, parcurile, grădinile, pădurile urbane, traseele pentru plimbare și ciclism, precum și proximitatea rapidă a unor zone aproape rurale completează o imagine urbană mult mai respirabilă decât și-ar imagina cineva care asociază orașul doar cu marile sale turnuri.
„Of course you can go to the region because there are a lot of opportunities for cycling or hiking, so it’s possible to rent a bike and go through the region of Frankfurt / sigur că poți merge și în regiune, pentru că există multe oportunități pentru ciclism sau drumeții, așa că poți închiria o bicicletă și explora împrejurimile Frankfurtului.”, spune Rützel.
Iar când e întrebată, în glumă, dacă asta înseamnă că Frankfurt este un loc în care vei face multă mișcare, răspunsul ei vine spontan: „Yes, of course.” adică da, bineînțeles. Dincolo de tonul relaxat, există aici o idee importantă: orașul nu este doar vizitabil, ci și trăibil. Nu doar contemplat, ci parcurs. Nu doar admirat, ci folosit.
Această dimensiune se leagă foarte bine și de cultura sportivă a locului. Frankfurt are maraton, evenimente de triatlon, competiții de ciclism și alergare, dar și echipe locale cu o comunitate de fani foarte activă, de la Eintracht Frankfurt la Skyliners sau Löwen Frankfurt. Sportul nu e un detaliu secundar, ci o parte din energia orașului. Iar pentru turistul contemporan, care caută tot mai mult destinații ce combină cultura, lifestyle-ul și mișcarea, acest lucru contează.
Din prezentarea germană de la București nu a lipsit nici componenta sezonieră și strategică. Frankfurt este promovat și ca destinație de iarnă, cu unul dintre cele mai importante târguri de Crăciun din Germania. Rützel îl numește fără ezitare „the second biggest in Germany”, adică al doilea cel mai mare din Germania, și îl leagă de ideea de atmosferă, vibrație și diversitate. În paralel, Germania, la scară mare, mizează puternic pe sezonul de Crăciun, pe care îl tratează nu ca pe un simplu decor festiv, ci ca pe o industrie turistică de miliarde. Târgurile de Crăciun generează anual peste 4,17 miliarde de euro, iar oficialii au insistat la București că ele trebuie văzute nu doar ca tradiție, ci și ca produs turistic major.
De altfel, una dintre cele mai interesante părți ale evenimentului a fost tocmai felul în care Germania și-a desenat prioritățile pentru 2026. Cristian Șallai și ceilalți reprezentanți au vorbit despre patru direcții mari: city break-uri urbane, turism culinar, experiențe sustenabile și sezonul târgurilor de Crăciun. Privite împreună, aceste direcții descriu o Germanie care încearcă să își rafineze poziționarea și să se desprindă de imaginea rigidă, ușor previzibilă, a unei destinații mai degrabă funcționale decât emoționale.
City break-urile sunt o miză clară, mai ales pentru piețe precum România. Turismul culinar încearcă să scoată Germania de sub stereotipul „bere și cârnați” și să pună accent pe sezonalitate, bucătării regionale și identitate. Componenta sustenabilă, de tip „Feel Good Experiences That Last”, răspunde unei schimbări structurale din industrie: nu mai este suficient să afirmi că ești „green”, trebuie să demonstrezi, să certifici, să susții cu dovezi. Iar sezonul de iarnă, cu piețele de Crăciun și infrastructura asociată, rămâne unul dintre marile motoare economice și turistice ale Germaniei.
În tot acest context, Frankfurt pare una dintre destinațiile cele mai bine plasate pentru a livra exact combinația pe care o cere publicul actual: acces ușor, densitate culturală, identitate locală, gastronomie, evenimente, cartiere și spațiu verde. Este, dacă vrei, o versiune foarte europeană a ideii de oraș complet. Nu perfect. Nu ostentativ. Dar convingător.
Poate că tocmai de aceea definiția cea mai corectă a Frankfurtului nu este aceea de oraș spectaculos, ci aceea de oraș coerent. Un loc care nu te obligă să îl iubești de la prima privire, dar care îți oferă destule motive să vrei să revii asupra primei impresii. Un oraș care nu îți cere să îl consumi, ci să îl înțelegi. Și care, odată înțeles, câștigă.
La finalul interviului nostru, am rugat-o pe Luisa Rützel să rezume, într-o singură frază, de ce ar trebui cineva să viziteze Frankfurt. Răspunsul ei a venit fără ezitare: „Frankfurt is the city of contrasts. We have the skyscrapers and we have modern, high-class museums and some typical traditional parts there. You can combine everything together and Frankfurt will surprise you / Frankfurt este orașul contrastelor. Avem zgârie-nori, avem muzee moderne, de înaltă clasă, dar și zone tradiționale autentice. Le poți combina pe toate, iar Frankfurt te va surprinde.”
Poate că exact acest verb e cel mai potrivit: va surprinde. Dar nu în sensul facil, zgomotos, imediat. Ci în sensul mai rar și mai valoros al unei surprize care vine după ce ai crezut, poate prea repede, că ai înțeles deja totul.
Frankfurt nu mai vrea să fie doar aeroport. Nu mai vrea să fie doar bănci. Nu mai vrea să fie doar business. Vrea să fie ales. Și, poate mai important decât atât, vrea să fie reconsiderat.
Iar dacă evenimentul de la București a avut o miză reală, atunci aceea a fost: să schimbe privirea. Să îi facă pe oameni să spună nu doar „am auzit de Frankfurt”, ci „poate că n-am înțeles încă Frankfurt”. Într-o Europă în care multe destinații se străduiesc prea tare să fie spectaculoase, orașul acesta joacă o carte mai discretă și, tocmai de aceea, mai inteligentă. Nu te copleșește. Te convinge.
