Uncategorized

Timpul e ireversibil, dar poate fi păstrat la infinit…

Spread the love
Our Score
Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Scrisoare către EA,

Oare acum ce faci? O noua idee despre tehnici noi de arhitectura? Un nou proiect, o noua discutie de perspectiva si cariera, o noua oportunitate de calatorie undeva in lumea asta!? Oare acum ce simti? Zambesti si esti plina de emotie cand stii ca munca ta va fi si este apreciata, cand cunosti oameni noi, profesori noi, cand inveti cuvinte noi? Oare la ce te gandesti!? Si aici gandurile mele se opresc, pur si simplu…Am ramas acum cu gustul ultimei discutii, discutie in care erai asa cum te stiu, superba, sexy, dulce, amuzanta, ciufulita, naturala, dar atat de TU…Si imi e atat de dor de tine…Imi aduc aminte ca inainte sa pleci mi-ai daruit un ceas barbatesc si mi-ai spus sa-l iau ca sa imi aduca mereu aminte de tine… Ce romantic! 😀

Si da, am si eu activitati, proiecte, oportunitati dar eu sunt AICI si TU acolo, ca intr-un joc de teatru in care fiecare isi face numarul in scena lui, in actul lui, chiar daca practic jucam aceeasi piesa, in acelasi decor si avem acelasi public…Dar oare jucam in aceeasi PIESA? E o intrebare la care inca n-am raspuns si atunci incep sa fac si eu ce faceai si tu acolo…Sa modelez, dar nu la roata olarului ci la roata mintii mele, sa modelez ganduri de lut…Poate daca le-as da alta forma, poate as vedea lucrurile si altfel…

As vrea sa stiu daca as modela gandul care e imbibat de sentimente cum sa-l desenez? Sa-l fac in forma de lacrima, ca lacrima care curge si acum si nu inteleg de ce? Sa-l fac in forma de stanca precum roca de pe Piatra Craiului de la cerdac si sa ma transforme si pe mine in ceva dur? Sa-l fac in forma de vultur si sa ma ridic deasupra tuturor provocarilor? Sa-l fac in forma de gheata si sa bag la congelator totul pana intr-o zi? Sa nu-i dau forma si sa astept?

Dar gandul care e imbibat cu tacere cum sa-l construiesc? Ma distreaza atat de frumos cand ma intrebi ce forma si ce ascunde gandul pe care doream sa ti-l impartasesc…Poate o sa am sansa intr-o zi…Pentru ca vreau sa-l consult cu tine, sa-l disec alaturi de tine, sa…

Mi-e dor si imi vine sa-ti astern numele aici…Nici nu stiu de ce nu o fac… Surioarele mele sunt geloase pe tine, dar intr-un mod constructiv 🙂 Cand au vazut ceasul primit de la tine, acum, ca tot fac 31 de ani, mi-au luat si ele un model clasic si elegant :D. Dar eu tot pe al tau in port, desi n-am nevoie de un ceas sa-mi aduca aminte de zambetul tau si de tine…

De ce nu iti scriu numele aici? Dar nu o fac pentru ca stiu ca TU esti TU si nu vreau sa crezi ca vreau sa te leg cu ceva de orice are legatura cu locurile tale de aici…Nu vreau sa-ti leg numele de amintiri pe care, ma bucur ca inca le pastrezi…

Oare jucam in aceeasi piesa? Eu sunt fericit (daca putem defini fericirea in volum de munca, proiecte…) tu, se vede pe chipul tau ca te simti implinita, si, chiar si atunci cand pari obosita ai un zambet atat de dulce…

0 thoughts on “Timpul e ireversibil, dar poate fi păstrat la infinit…”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *