Uncategorized

Temă de gândire: Între ''cip" şi "cipcirip"

Spread the love
Our Score
Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

exposed“Din ciclul acest text e un pamflet – Ei vorbesc şi nu gândesc, iar eu scriu şi povestesc”

De când am lansat această rampă de lansare virtuală, am văzut deja ceva reacţii într-o anumită blogosferă, cum că un blog nu ar trebui să aibă content de site. E opinia lor şi nu vreau să vă plictisesc cu linkuri. Nici măcar nu e tema cărămidei noastre de astăzi. Ideea e alta.

Noi, colegii de la presa în blugi, am tot dezbătut în acest spaţiu al tinerilor jurnalişti, din mai multe unghiuri de abordare problema cipurilor. O regăsiţi în “Îngerul virtual“, în “paşapoartele lui Darwin” şi la “paranoici şi discursurile lor fantasmagorice“.  Dar nici recapitularea nu e subiectul nostru de azi. Atunci care e tema? E simplu. Într-o societate puternic informatizată, tehnologizată şi dezvoltată conform principiilor secolului XXI, într-un ,“sat global” conform principiilor lui Marshall McLuhan, care vedea noul tip de mass-media ca o punte de legătură între distanţe imense de pe glob, într-o astfel de societate, e normal să avem acces la informaţii încă de la vârste adolescentine prin toate mijloacele ca telefoane, televizoare, calculatoare şi alte device-uri.

Deci, dacă avem dreptul nelimitat la informaţie, printr-o varietate de “cipuri” e logic să avem dreptul şi la a informa prin “cipcirip”. Prin “cipcirip” ma refer la acele informaţii obscure din presă, pe surse, care zguduie fragilul echilbru democratic. Ţin să fac precizarea că aici nu mă refer la bârfele ieftine şi la zvonurile tabloide despre x şi y. NU. Eu vorbesc de informaţii pertinente şi mă voi referi aici la dreptul elevilor de a filma în şcoli. Şcoala e un domeniu public. Este, este! Şcoala e un loc în care elevii au dreptul la educaţie şi la libertatea de exprimare. Este, este!. Bun şi atunci de ce să nu filmeze un elev un act imoral sau ilogic care se întâmplă în şcoală? Dacă elevii se bat, dacă elevii bat profesori, dacă profesorii bat elevi, dacă elevii fac chestii imorale in toaletele scolare, daca… atunci dacă tot există aceste situaţii, de ce? Intrebarea rămâne, de ce? Sunt de acord ca elevii sa tina telefoanele inchise in timpul orelor de curs iar daca bruiează ora să le fie confiscate, dar sa le fie interzis să filmeze? E spatiul lor de exprimare, e viata lor. Nu vreau să aud variante de genul că dacă elevii sunt martori unui eveniment neplăcut se pot adresa direcţiunii. Asta e un basm. Se fac musamalizări si cu dovada filmată. Probabil cred că stiţi de profesoara care a adormit in timpul orelor de curs.  ( VEZI VIDEO)

Si acea profesoara nu este la prima abatere. Nu e şocant!?  Şi mai şocant sunt reacţiile unora la o campanie de bun simţ lansată pe un portal de ştiri. Vezi detalii aici. Poate că sunt eu subiectiv. Poate… de aceea vă invit şi pe voi la dezbateri…

By: Bogdan DĂRĂDAN

0 thoughts on “Temă de gândire: Între ''cip" şi "cipcirip"”

  1. Da, sunt de acord sa se permita filmatul in scoli, dar asta intr-o lume ideala. Asta intr-o lume in care bunul simt al elevilor este la un nivel imposibil de atins in realitate. Imagineaza-ti ca daca se va permite asta se vor intampla mai multe magarii decat lucruri bune. Multi isi vor filma curul in aceeasi directie cu figura profesoarei, profii se vor panica si vor filma si asta ca sa arate lumii cat de disperati sunt profii. Da, sunt de acord ca elevii SA NU FIE TRASI LA RASPUNDERE in momentul in care scot la iveala magarii de genul acela, profi beti la ore, care adorm, care bat elevii, genul asta de fapte. Dar nici nu poti sa ii spui elevului ca are voie sa filmeze ca si-o ia repede in cap. Nu sunt un aparator al profesorilor, dar sa fim realisti: sunt prea multi prost-crescuti in banci ca sa le poti da o asemenea libertate.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *