Fără categorie

Scrisoarea a III-a varianta brand-uita

Pentru ca tot am vorbit de strategii de marketing, de PR, de branduri, de submarine si lumi fascinante si pentru ca in Univers nimic nu e random, am primit pe mail de la un anume Gelu o „varianta” branduita a celebrei poezii eminesciene – Scrisoarea a III-a. Am mai lucrat la ea si forma ei e asta:) Enjoy!

Iata  vine-un jeep pe strada, cu un girofar pe  el,
Baiazid statea in dreapta si rosti catre sofer:

– Sper ca Mircea sa ajunga, sa nu-ntarzie din nou,
vezi  daca-a parcat  masina langa gura de metrou…
– N-a venit Maria Ta, zise  el privind in jur….
– Si mi-a zis ca fix la 12 ne vedem langa  Carrefour.

Asteptand  vreo 5 minute , isi pierdu orice rabdare,
Si trimite doi spahii  sa se uite  prin parcare.
La un semn (curba la dreapta), se opreste un  X5
si din el coboara Mircea, in bermude si  opinci.
Printre turci porni agale si privindu-i cu nesat,
Le arata un  Sony Vaio pe care-l strangea la brat.
Agitat, la el in jeep, si-mbracat tot in civil,
Baiazid nu mai  rezista si il suna pe mobil:

Tu esti  Mircea?
… – Da-mparate, am uitat sa-ti dau apel,
Ca am stat mult la  Rovine, era coada la PETROM.
Nici n-am nimerit din  prima, ca nu vin aici prea des,
Si-am luat-o pe centura, indrumat de  GPS!
Acum am parcat masina.

Si-ncepu sa ii explice ca nu vrea, cu nici un chip
Sa isi stranga  intreaga oaste la Rovine in campii,
Si sa lupte pan’ la moarte cu ai turcului  spahii.

Baiazide, sti ca-i criza, si-acum  viata-i foarte grea,
Ma gandeam ca sa ne batem, dar la  Heroes in retea.
Sau in loc sa cuceresti, cu armate-al meu  popor,
Nu ai vrea, daca ai wireless, sa jucam  „conQUIZtador”?

–  Cum cand turcii sunt in vama , si-am venit din Istambul,
Tu nu vrei ca sa  ne batem, ca nu ti se pare cool?
Eu nu-s disperat ca  tine sa stau nopti intregi pe net,
Eu traiesc in realitate, si nu e nici un  secret
Ca am fost in multe lupte : Varna , Tilsit sau  Oituz…

Pai eu sunt  online tot timpul, nu puteai sa dai un  buzz??
Mircea!!! Eu vin c-o intreaga oaste,  iar tu faci misto de noi, Maine sunt aici cu turcii si-ti declar de-acum  razboi.
Cum vrei tu, marite pasa, eu  speram sa ma-ntelegi,
Caci de-ajungem la cutite, voi nu mai plecati  intregi.
N-as vrea sa pun pe YouTube  videoclipuri cu-ai tai morti,
Nici ca Dunarea sa-nece spumegand a tale osti.
Dar, de asta ti-e dorinta, maine ne vedem la  lupta, Si-ti promit ca pleci d-aici cel putin c-o mana rupta.

Si zicand  acestea Mircea, il lasa pe Baiazid. Si trantindu-i portiera el pleca la pas  grabit.
Cand ajunse la masina, gasi-n geam un biletel:
„V-am blocat acum roata, c-ati parcat pe  interzis”…
Si da Mircea multe  mail-uri, sms-uri, mii  de apeluri,
Ca sa-si stranga toti ostenii si sa-i bage in Logan-uri.
Demarand in mare tromba,  se-ndreapta spre Rovine,
Dar aici gasira turcii, toti cu pantalonii-n  vine!
Toti vaitandu-se de moarte, ghemuiti prin iarba scurta
Rezemati de  cate-un ciot si tinandu-se de burta.

–  Baiazide, hai la lupta!! , Unde esti, de ce  nu vii?
– Mi-am scos in oras ostenii si  i-am dus la KFC.
Si-am mancat cu poft-aseara, tot  ce ni s-a pus pe masa…
Raspunse-ncordat sultanul dintr-o tufa mai  retrasa.
N-am stiut ca la fast-food – uri  nu e bine sa mananci,
Mai ales in Romania , fiindca risti sa pleci pe  „branci”…
Nu mai vreau ca sa ne batem, iarta-ma a fost o farsa.
Da-ne  niste „Triferment” si-o sa facem cale-ntoarsa…

Si asa a scapat Mircea de o lupta la Rovine.
Deci se vede  pan-la urma ca fast-food – ul face bine.
Asta-i  tot dar sa fiti voi siguri ca Istoria o sa zica…
„Turcii l-au vazut pe  Mircea si-au facut pe ei de frica”…

Send by Gelu