Datorită bunăvoinţei domnului Daniel Flore, în seara zilei de 21 mai 2015, am reuşit să-mi îndeplinesc un vis pe care îl aveam în urmă cu 6 ani: să merg la un meci de fotbal al echipei favorite. Când scriu acest articol îmi aduc aminte – cu nostalgie – de nopţile în care eram cuprins de “sindromul” Steaua, fiecare meci presupunea punerea în practică a unui ritual destul de complex: urmărirea conferinţelor, emisiunilor sportive, citirea ziarelor care dedicau articole meciului respectiv, emoţia din timpul meciului, nebunia de după ultimul fluier al arbitrului.