Uncategorized

De la prima lama de ras la primul aparat cu adevarat barbatesc…

Our Score
Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Eu stiu tot, eu sunt Remember, sunt o creatura intercerebrala nascuta odata cu BOgdan si poate intr-un viitor indepartat, stocata si pastrata pe SSD-uri pe baza de ADN neuronal…fara tentatiile lui, fara dependentele lui de iubire, muzica, teatru, film pentru ca e dependent, credeti-ma e DEPENDENT…Eu nu as fi aici sa vorbesc cu voi…Ce sa va spun despre personaj pentru ca el nu stie ca e personaj…E un om conceput pe baza de tentatii…E pofticios, ar manca mereu dulciuri, a fost rasfatat, dar dincolo de aceste mici capricii este un romantic incurabil si este dependent de iubire…

Intotdeauna a investit in imaginea lui…De la prima lama de ras la primul aparat barbatesc am fost langa el sa-i urmaresc parcursul…

Am fost langa el cand au inceput sa-i apara pe fata primele fire de par, ca a inceput sa i se contureze primel franturi de barba, primele fire dintr-o mustata timpurie…Atat era de atent la imaginea lui ca a cautat urgent cel mai fin si fiabil aparat ca sa indeparteze firele nedorite…

Stiu ca poate sunt printre voi voci dar am un vecin, INTUITION care a intuit actiunea dintr-un film acum inca nerulat in cinema unde tocmai asta e ideea peliculei…Depedenta de SEX nu are legatura cu dependenta de iubire…Si Bogdan, believe me…iubeste…iubeste pana acolo incat uita de sufletul din el si il smulge pe tot si il arunca in valtoarea necunoscutului…iubeste atat de adanc si de straniu incat prefera sa alerge ca un nebun dupa vise si cariera decat sa traiasca in legaturi fetide…Si asta nu e tot…

Dependenta lui de iubire e melodramatica si melomana in acelasi timp…Fiecare deceptie din viata lui are conectata o piesa, o melodie, ca un fel de parola de acces pe hard drive…O sa las acum sa se deruleze franturi din mine ca sa intelegi depedentele lui…Pentru ca totul se leaga…Depedenta lui de iubire si de a fi iubit cu aceeasi intensitate i-au creat in timp si alte dependente…Respira libertate, traieste pentru libertate, dar o nu o libertate intrinseca ci una intr-o identitate alotropica fara forma…Sa va povestesc chiar daca asta ar insemna sa ma dezvelesc pe mine pentru ca orice informatie oferita e un invelis in minus pentru mine…Sa vedem ce avem…Stiu, inainte de a trece la dezvelit dependentele lui sa vorbim putin off-topic despre Eroul vostru ca pentru mine e stapan ca doar ma gazduieste in mintea lui…De mic i-a placut sa cante…A inceput sa cante la magnetofonul parintilor pe la 4 ani…De atunci a inceput sa fie meloman sau dependent de muzica…Pozele vorbesc de la sine:)

Mai tarziu, prin clasa a-IV-a s-a indragostit prima oara…La amintirea asta nu am acces total…A criptat-o cu rauri de lacrimi si protocolul mental nu imi permite accesul total…Stiu doar ca a scos din ea crampeie cand scria pentru cartea sa…Nu stiati ca vrea sa publice un roman? Ce nervos o sa fie daca afla ca i-am spart zidul de opt ori imprejmuit…

Stiu ca sunteti curiosi…Am vorbit cu voi despre melodii…Vad doar prin primul nivel de securitate si la amintirea de mai sus parola de acces e Bon Jovi Always…

Uncategorized

Din Capitolul IV intrăm în clasele I-IV…Începe aşezarea copilăriei în straturi!

Our Score
Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Copilărie unde eşti, tu, himeră a tinereţii mele…

FRAME 4

Mă retrag în tăcere în mine

Te uită şi uită cine am fost

Căci dacă par copt şi închistat la minte

E doar iluzia unui dor

Dor de cel ce-am fost când doar eram…

Vine Crăciunul, vin sărbătorile, se apropie ziua mea. Pe 23 decembrie 2012 voi împlini 29 de ani, dacă vă aduceţi aminte din CAPITOLUL III. Nu îmi vine să cred dar se întâmplă. Cu fiecare an nu mă simt mai bătrân, nu mă simt mai matur, mă simt doar ,,trecut,, Simt de multe ori cum trece timpul prin mine, cum trec eu printre clipe, cum totul în jurul meu se miscă haotic ca într-o mişcare de malaxor într-un continuu perpetuum mobile…Îmi e dor de copilărie, îmi e dor de colinde, îmi e dor de atât de multe lucruri…Regrete, eu nu am regrete, dar când privesc în mine, îmi dau seama că îmi lipseşti (e vorba de copilărie)

Îmi aduc aminte de atât de multe lucruri frumoase…Dar pentru că am făcut o introducere puţin cam lungă, vă las să fiţi prizonieri în oglinda timpului meu

[………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..]

Şi parfumul de măr proaspăt rămâne, şi aroma de cireşe şi urma clipelor când aruncam cu praştia după mierle ca să nu mai culeagă cireşi…Am început să aşez copilăria mea în straturi…Cam asta e fundaţia şi mulţumesc  din tot sufletul părinţilor pentru copilăria mea minunată, mulţumesc bunicilor pentru răbdare, să nu uit de bunicul care ne ducea prin Podişor şi culegeam ciuperci, mitărci, vineciori, roşiori…De la el am prins pasiunea asta eu şi tata…Au fost veri când plecam cu tata la kilometri depărtare de casă ca să culegem ciuperci.  Şi azi dacă le văd le recunosc. Şi ştiu să mă feresc de cele otrăvitoare. Nu mai şţiu numele lor. Bunicu meu ştie numele la toate. Dar de cunoscut le ştiu. Să nu uit de petrecerile pe care le făceam cu unchiul Dănuţ cu tot felul de casetofoane cu leduri unde ascultam şi dansam până se îndoia podima de lemn pe piese unor trupe precum: DJ BOBO, NO MERCY, MASTERBOY, 2 UNLIMITED, BACKSTREET BOYS, Gina G, Jessica Jay, SANDRA, SABRINA, Kile Minogue, MICHAEL JACKSON, JON BON JOVI, AEROSMITH, GUNS AND ROSES, PRODIGY……Nu ştiu ce aş putea să mai scriu, dar ştiu că am atâtea mulţumiri şi recunoştinţă de arătat părinţilor, bunicilor, verişorilor, surorilor şi nu în ultimul rând celui de Sus care a vegheat asupra mea de milioane de ori….MULŢUMESC şi continuăm cu prima mea poveste de iubire, primul fior, prima dezamăgire, prima lacrimă, prima prietenie, prima melodie…Dar asta din capitolul 5…

În final un mesaj muzical. TOATĂ LUMEA TREBUIE SĂ-ŞI ADUCĂ AMINTE ŞI SĂ NU UITE DE COPILUL DIN FIECARE DIN NOI, DE COPILĂRIE, DE BUNICI, DE CASA BUNICILOR, DE LEAGĂNUL PARINTESC PENTRU CĂ FĂRĂ ACESTE MĂRGĂRITARE DE PREŢ NU VOM ŞTII NICIODATĂ SĂ STRĂLUCIM CA DIAMANTELE…pentru că şi DIAMANTELE SE SPARG…

Uncategorized

Si a fost DUBLU: Bon Jovi si Vodafone au scos Capitala in strada! VIDEO MAXIM!

Our Score
Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Niciodata Casa Poporului nu a fost o “insula”‘ intr-un “ocean” de oameni. Mareata cladire a unei Epoci de Aur, poleita in lumini galbene a palit in fata valurilor de romani, tineri si batrani, bucuresteni si provinciali, parinti sau copii. Concertul Open Air al trupei Bon Jovi nu poate fi descris in cuvinte. Nici imaginile care vor aparea pe site-uri, bloguri, portaluri de stiri nu vor face decat sa rupa putin din ce a fost, in nici un caz sa reliefeze cum a fost.

Am fost acolo si nu imi vine sa cred ca am fost acolo. Parca eram intr-un carusel iar muzica se schimba ca intr-o bucla a lui Moebius.

(90 de minute x 2) de muzica LIVE,  (90 de minute x 2) DUBLATE de Bon JOVI si publicul prezent in Piata Constitutiei, in incinta Palatului Parlamentului si in alte locuri adiacente spatiului rezervat pentru concert.

Nu am vazut niciodata valuri de mii de maini care se miscau la unison in acordurile unor piese precum – Bed of Roses, Thank you for loving me sau I,ll be there for you.

La piesa It,s my life – solistul a fost acoperit de vocile miilor de oameni, iar momentele de respiro au fost acoperite cu ropote lungi de aplauze si ovatii. Nu mai pot scrie pentru ca nu am cum sa rup sufletul din mine si sa-l lipesc in acest mediu web 2.0. ca sa va povesteasca el ce, cum si cat am simtit.

Pot spune ca finalul a fost apoteotic cand s-a cantat la unison de catre trupa si spectatori, de catre fani si organizatori, piesa mea de suflet Allways.

In loc de incheiere, Vodafone a fost MAXIM. Nu intamplator campania lor – Sa fie DUBLU! a prins viata si in zona Showbiz-ului. Dupa premiera concertului INNA in Romania, Vodafone s-a intrecut pe sine si a adus in Romania pentru prima oara trupa Jon Bon Jovi. Pot doar sa multumesc pentru cel mai tare show, pentru cele mai senzationale amintiri, pentru cel mai longeviv show de muzica live. JOS PALARIA!