Divertisment

Cine sunt câștigătorii #UNDERCLOUD12?

Our Score
Our Reader Score
[Total: 1 Average: 5]

Cea de-a 12-a ediție UNDERCLOUD – Festival de Teatru Independent de Orice s-a încheiat vineri, 30 august, la Muzeul Țăranului Român. Timp de 8 zile, publicul a ales să susțină teatrul independent prin prezența la cele peste 30 de spectacole.


”UNDERCLOUD12 a fost cea mai năucitoare ediție. Cu multe obstacole, cu încercări, cu sacrificii, cu asumări riscante, cu bani foarte puțini (și aia de la sponsori, nicidecum de la stat), dar cu ceva ce n-am mai trăit atât de intens în niciuna din cele 11 ediții: cu prietenie totală, cu implicare, cu prezență, cu devotament, cu iubire.”, a declara Chris Simion, directorul festivalului.
Au fost 18 spectacole prezentate în secțiunea ”Concurs”, iar lista câștigătorilor #UNDERCLOUD12 a fost decisă de un juriu de profesioniști format din: actorul George Ivașcu, scenografa Iuliana Vîlsan, actrița Rodica Mandache, teatrologul Octavian Saiu și actrița Ilona Brezoioanu.
Premiul UNDERCLOUD 2019 – spectacolul CATACLISMA, o producție unteatru. Concept, coregrafie, ilustrație muzicală și interpretare: Andrea Gavriliu.
Cel mai bun spectacol: ”Bad Talks”, în regia lui Radu Iacoban, producție unteatru.
Artistul independent al anului: Lia Bugnar.
Premiul Juriului: Linotip Centru Independent Coregrafic. Linotip a prezentat la #UNDERCLOUD12 spectacolul ”Basma curată”, în regia și coregrafia lui Arcadie Rusu.
Cea mai bună scenografie: Tudor Prodan pentru spectacolul ”Bad Talks”, producție unteatru.
Cea mai bună regie: Andrei Măjeri pentru spectacolul ”Medea’s Boys”, o producție Apollo111.
Cel mai bun actor: Marian Râlea pentru rolul din spectacolul ”Proof”, producție unteatru.
Cea mai bună actriță: Letiția Vlădescu pentru rolul din ”Această Sonia”, în regia Liei Bugnar, spectacol produs de Green Hours.
Premiul de Excelență: Teatrul Metropolis.
Premiile speciale UNDERanyCLOUD: Teatrelli și Godot Cafe Teatru.
Premiile ediției 2019 au fost oferite de: Ibis, Marionnaud, Mathilde, Mara Mura, Body Shape, Editha, Bookletta, Synergy Duo, Editura Trei și Dior.
Mai multe detalii despre #UNDERCLOUD12 se găsesc pe www.undercloud.ro.
FB Page

——
UNDERCLOUD a fost creat în 2008 și este primul festival de teatru independent din România. Din 2014 se desfăşoară sub egida programului Europe for Festivals. Festivals for Europe, un important certificat internaţional atribuit de Comisia Europeană şi Asociaţia Festivalurilor din Europa.
UNDERCLOUD este creat și organizat de Asociația UNDERCLOUD.
Susținut de: Raiffeisen Bank, Staropramen
Sprijinit de: President, Aqua Carpatica
În parteneriat cu: Godot Café Teatru, Teatrul Metropolis, Creart, Primăria Capitalei, Teatrelli, Kasper, Zeedo, Class In, Leroy Merlin, Pârgaru&Asociații, Qreator by IQOS.
Aplaudat de Radio Guerrilla de la prima ediție (2008).
Parteneri media: trustul Ringier, Adevărul, Dilema Veche, Zile și Nopți, IQads, Ziarul Metropolis, Liternet, Cărturești, Euromedia și Presaînblugi

 

Divertisment

“Dumnezeu există și numele lui e Petrunija”, proiecție specială la București, pe 6 septembrie

Our Score
Our Reader Score
[Total: 1 Average: 5]

”Dumnezeu există și numele lui e Petrunija / Gospod postoi, imeto i’ e Petrunija / God Exists, Her Name Is Petrunija” (Macedonia, 2019, R. Teona Strugar Mitevska), filmul câștigător a două premii la Berlinale 2019 și unul dintre cele trei finaliste Lux Prize 2019 va fi prezentat la București într-o proiecție specială în prezența producătoarei Marie Dubas vineri, 6 septembrie, de la ora 20,30, la Cinema Elvire Popesco.
Biletele s-au pus în vânzare pe Eventbook

Marie Dubas vine la București ca invitat al celei de a cincea ediții Pustnik, prima rezidenţă internaţională de scenaristică desfăşurată în România, în cadrul căreia va oferi feedback pe scenarii celor opt rezidenți selectați.
FB Event
”Dumnezeu există și numele lui e Petrunija” este o satiră inspirată dintr-un caz real, ce spune povestea unei femei ce se implică într-o ceremonie tradițională destinată exclusiv bărbaților (prinsul crucii de Bobotează), stârnind o mare controversă în comunitate. ”Dumnezeu există și numele lui e Petrunija” ilustrează emanciparea și rolul femeii în societate, dar și contrazicerea valorilor tradiționale într-o societate ce evoluează.
“În fiecare an, pe 19 ianuarie, de Bobotează, în Macedonia are loc acest ritual al aruncării crucii în apă. În 2014, în orașul Stip, o femeie a prins crucea. Actul ei a fost considerat de către oamenii locului drept scandalos. În consecință, au încercat să recupereze crucea de la ea, dar ea nu a renunțat. În ziua următoare a dat un interviu postului local, încurajând mai multe femei să sară pentru cruce în viitor. Ea a fost etichetată de către populație ca fiind o femeie <<nebună>>, <<deranjată>>. “ (Teona Strugar Mitevska, regizor).

Primit entuziast de publicul Berlinale 2019, ”Dumnezeu există și numele lui e Petrunija” a primit două premii importante independente, Premiul Juriului Ecumenic și Premiul Guild Film – premiu oferit de public.
De asemenea, a fost prezentat la TIFF (Transilvania International Film Festival) 2019 și în cadrul Festivalului Filmului European de la București, unde a strâns peste 1.000 de spectatori.
Filmul se află și printre finalistele Lux Prize, simbol al angajamentului Parlamentului European pentru industria de film europeană și este inclus în lista EFA Feature Film Selection, filme recomandate pentru nominalizarea la European Film Awards 2019.


”Dumnezeu există și numele lui e Petrunija” va avea premiera în cinematografele din România pe 15 noiembrie și este distribuit de Bad Unicorn.

Divertisment

ColorsTalk aduce artiștii stradali în fața publicului Street art: libertate și constrangeri in termeni (i)legali

Our Score
Our Reader Score
[Total: 1 Average: 5]

În august, la București, se demarează – ColorsTalk, un proiect de producție și expunere a 10 lucrări de street art, într-un proces inversat, de la producție la integrare în contexte urbane (publice sau private) în care creațiile devin vizibile.
6 artiști urbani din România: Pisica Patrata, Maria Bălan, John Dot S, Robert Obert și 2 din afara țării: Sam Worthington și dinho bento, alături de elevi ai școlilor de artă din București vor lucra pe panouri de dimensiuni medii, în fața publicului din Capitală. Creațiile acestora vor fi integrate și expuse în locuri publice, după care vor fi obiectul unei licitații de fapte bună. Orice persoană fizică sau privată, ONG sau Asociație va putea licita pentru cele 10 lucrări prin fapte bune făcute pe perioada de desfășurare a ColorsTalk.


Marți, 20 august, de la ora 19,00, ColorsTalk se lansează la Grădina cu Filme – Cinema & More, din cadrul CREART – Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie al Municipiului Bucureşti, printr-o conferință cu tema: Street art: libertate și constrângeri în termeni (i)legali. Participă: Dănuț Albu: Subinspector în cadrul Serviciului de Ordine Publică, Direcția Generală de Poliție a Capitalei, Arhitect Doctor Emil Ivănescu, președinte al Filialei Teritoriale București a Ordinului Arhitecților din România, Arhitect Dr. Cătălin Pau, membru al Ordinului Arhitecților din Romania și artiștii ColorsTalk din România: Pisica Pătrată, Maria Bălan, John Dot S, Robert Obert.
FB Event
În perioada 25-29 august, cei 6 artiști vor lucra în curtea Muzeului Municipiului București – Casa Filipescu-Cesianu, iar în zilele de 14 și 15 septembrie, elevii Liceului de Arte Plastice “Nicolae Tonitza” din București vor lucra alături de artiști, , într-un workshop în curtea liceului. Faptele bune participante la licitație trebuie să aibă loc în perioada 20 august – 22 septembrie.
Intrarea la evenimentele ColorsTalk este liberă, în limita locurilor disponibile.
Problematizând libertatea de expresie în general și a acestei forme de artă în special, lucrările de street art se compun independent de un context expozițional referențial, sunt găzduite în spații convenționale și alternative, ajungând în final la destinații care sunt determinate de rezultatul licitației.
Spațiul de intervenție al street art-ului este acest spațiu comun, care își cuprinde comunitatea, astfel că locul street art se mută de drept dincolo de constrângeri în termeni (i)legali. Această problematică este dezbătută prin lucrările create și reprezintă deasemeni tema centrală în sesiunea de dialog organizată în cadrul proiectului.
Acest “drum” al lucrării, de la creație la expunere și destinație finală se documentează pe pagina web a proiectului: https://colorstalk.xyz/ , unde se va publica și o hartă interactivă cu locurile de expunere temporară a lucrărilor din oraș și, după organizarea licitației, a destinațiilor lor finale.
”ColorsTalk” este produs de Asociația Montage, co-finanțat de AFCN și susținut de Primăria Capitalei prin Creart, parteneri fiind: Muzeul Național al Literaturii Române, UNARTE, Liceul de Arte Plastice N. Tonitza, Editura Hyperliteratura, C. N. Mihai Viteazu, Facultatea de Arte Design Timișoara, Fundația Observator Cultural, Fundația Pentru Tineret a Municipiului București, Muzeul Municipiului București, Fabrica Extreme Event, Benjamin Moore.
*Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Asociatia Montage – https://galeriemontage.com/
Facebook: https://www.facebook.com/galeriamontage/
Instagram: @montage_gallery_romania

Divertisment

UNDERCLOUD 12: curaj și asumare pe scena teatrului independent

Our Score
Our Reader Score
[Total: 1 Average: 5]

Ajuns la cea de-a 12-a ediție, UNDERCLOUD – Festival de Teatru Independent de Orice, primul festival de teatru independent din România va avea loc anul acesta în perioada 23-30 august, la Muzeul Țăranului Român. Timp de 8 zile, spectatorii vor avea șansa de a participa la peste 30 de spectacole de teatru contemporan, performance-uri, spectacole de dans, concerte și experiențe artistice unice.


Biletele s-au pus în vânzare pe mystage.ro și pe Eventbook.
Ediția din 2019 își propune să vorbească despre curaj și asumare într-un context cultural și artistic tot mai dificil, în care sprijinul instituțiilor culturale de stat este diminuat considerabil sau chiar absent. Festivalul UNDERCLOUD s-a născut acum 12 ani din nevoia de exprimare artistică liberă și a dovedit că este o platformă independentă reper, scena festivalului fiind definită de spectacole reprezentative, curajoase, unice.
”Am născut acest festival și l-am crescut firesc de la an la an. Ba mai mult, am avut grijă să nu dezamăgim publicul, să garantăm experiențe cu sens și să nu ne pierdem entuziasmul, indiferent de dificultățile întâmpinate. Asta vom face și în ediția de anul acesta când nu avem niciun sprijin de la stat, dar avem aceeași nevoie artistică. Promisiunea este că la UNDERCLOUD veți găsi aceeași calitate și atmosferă, indiferent de piedici”, a declarat Chris Simion – Mercurian, directoarea festivalului.
Selecția UNDERCLOUD din acest an aduce în discuție subiecte actuale, despre care este necesar să vorbim mai mult decât oricând: despre eroi și origini culturale vorbește ”BASMa CURATĂ”, spectacol de dans contemporan a cărui concept și coregrafie sunt semnate de Arcadie Rusu și Ioana Marchidan (producție: Linotip), despre onestitate și noi începuturi se vorbește în spectacolul scris și regizat de Letiția Vlădescu – ”Această Sonia” (producție: Green Hours). Cataclisma (concept, coregrafie, ilustrație muzicală și interpretare: Andreea Gavriliu, producție: unteatru) este un solo coregrafic despre deformare și acumulare, Dust (r: Ana Crăciun-Lambru, producător: Connecticut Repertory Theatre) este un one woman performance despre sacrificiul oricărui emigrant plecat în căutarea unei vieți mai bune. Despre bani și timp vorbește Radu Popescu în Cadran Plus Plus.
Teatrul și cinemaul se întâlnesc pe scenă în Persona, povestea lui Ingmar Bergman, Putere. Povești personale (regia: Carmen Lidia Vidu) are ca punct de pornire și reper vizual pictura artistului contemporan Gheorghe Fikl iar prima piesă scrisă de Pascal Bruckner pentru Grivița 53, Cu ce vă servesc? îl are ca sursă de inspirație pe dramaturgul Eugene Ionesco.
Pe Oana Pellea o puteți vedea în #ViațaLaBirou, un spectacol despre interacțiunea interumană în regia Letiției Roșculeț, pe Marian Râlea și Dana Rogoz în Proof, spectacolul regizat de Andrei și Andreea Grosu la unteatru, pe Maria Obretin în Cadran plus plus iar pe Maia Morgenstern în Cu ce vă servesc?.
Mai multe detalii despre spectacolele #UNDERCLOUD12 și programul festivalului se găsesc pe www.undercloud.ro, pe facebook.com/undercloudfestival și instagram.com/undercloudfestival.
Ca în fiecare an, UNDERCLOUD pregătește publicului scene alternative și evenimente speciale. Anul acesta, poezia urcă pe scenă pentru poeți consacrați sau amatori, iar finalul festivalului va fi marcat de un concert Moonlight Breakfast, pe 30 august la Muzeul Țăranului Român.
Biletele pot fi achiziționate online prin MyStage sau Eventbook.
——
UNDERCLOUD a fost creat în 2008 și este primul festival de teatru independent din România. Din 2014 se desfăşoară sub egida programului Europe for Festivals. Festivals for Europe, un important certificat internaţional atribuit de Comisia Europeană şi Asociaţia Festivalurilor din Europa.
UNDERCLOUD este creat și organizat de Asociația UNDERCLOUD.

Divertisment

”Păsări Călătoare” – un film despre începutul traficului de droguri din Columbia, în cinematografele din România

Our Score
Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Păsări Călătoare / Birds of Passage, cel mai recent film regizat de columbianul Ciro Guerra alături de Cristina Gallego va avea premiera în cinematografele din România pe 15 martie si va rula în 38 de cinematografe din 25 de orașe.

”Povestea despre droguri și război plasată în comunitatea locală din America de Sud este îndrăzneață și sclipitoare, fiind în același timp o reinterpretare din regiune a filmelor cu gangsteri” (Rolling Stone Magazine).
Acțiunea din ”Păsări Călătoare”, este bazată pe fapte reale și se petrece între anii 1960 și 1980, în Regiunea Guajira din nordul Columbiei, la granița cu Venezuela. Tribul Wayuu este organizat în jurul familiei, iar familia se ghidează după tradiții, vise și semne. Rapayet și clanul din care face parte sunt printre primii stăpâni ai traficului de marijuana. Atrași de bani și de putere, ei își abandonează ritualurile și credințele, închinându-se unor noi zei: lăcomia și crima. Se nasc primele carteluri de droguri, iar societatea este condusă după alte reguli.
”O poezie vizuală, Păsări Călătoare este o capodoperă care te bântuie, destinată să fie printre cele mai bune filme ale anului și să ne modifice înțelegerea realităților implicite ale culturii drogurilor și reprezentării sale în arta cinematografică.” (Forbes)

Lansat internațional în cadrul secțiunii Quinzaine des réalisateurs a Festivalului de la Cannes și inclus în lista scurtă a filmelor pentru Oscar 2019, ”Păsări Călătoare / Birds of Passage” s-a bucurat de succes în cinematografele din SUA, Canada, Australia, Brazilia, Danemarca, Germania, Olanda, Norvegia, Portugalia, Spania, Elveția, Mexic, Brazilia și Marea Britanie.

Păsări Călătoare va rula în 25 de orașe din România, distribuit de Bad Unicorn: București, Constanța, Cluj Napoca, Sibiu, Brașov, Timișoara, Târgu Mureș, Sfântu Gheorghe, Iași, Brăila, Bârlad, Onești, Craiova, Alba Iulia, Ploiești, Pitești, Târgu Jiu, Bistrița, Botoșani, Lugoj, Toplița, Reșița, Petroșani, Caransebeș, Slobozia și Arad.  Program

Divertisment

Cinemacitit: dialoguri cinematografice și literare la Muzeul Național al Literaturii Române ”Orizont” – o adaptare liberă a nuvelei ”Moara cu noroc”

Our Score
Our Reader Score
[Total: 1 Average: 5]

Joi, 6 decembrie, de la ora 18,00, la Muzeul Național al Literaturii Române din strada Nicolae Creţulescu 8, va fi proiectat lungmetrajul Orizont. Proiecţia va fi urmată de un dialog între regizorul Marian Crișan și scriitorul Angelo Mitchievici.

”Am fost fascinat de la prima lectură, în liceu, de “Moara cu noroc”. Cred că nuvela e scrisă foarte expresiv, are multe elemente vizuale puternice, are o tensiune conţinută la nivelul personajelor. Am fost, putem spune, obsedat de imaginile pe care textul, când l-am recitit, mi le-a provocat. Atmosfera de la hanul izolat în pustiu, relaţiile care evoluează spre un fel de fatalitate specific românească…”, spunea în 2016 regizorul Marian Crișan într-un interviu pentru Liternet.

Cel de-al treilea lungmetraj al regizorului Marian Crișam (după Morgen și Rocker), ”Orizont”, este o adaptare liberă a unei nuvele canonice – Moara cu noroc, a lui Ioan Slavici – și un omagiu adus unuia dintre cele mai bune filme românești ale tuturor timpurilor – La moara cu noroc, de Victor Iliu.
Lansat internațional în 2015, în cadrul Tallin Black Nights Film Festival, Orizont s-a bucurat de cronici elogioase în publicații internaționale importante. Hollywood Reporter a scris că dilemele morale din „Orizont” aduc aminte mai degrabă de filmul noir decât de cel de groază, „chiar dacă decorurile te trimit inițial cu gândul la forțele supranaturale din The Shining”. „Starea de spirit – angoasa – e în mod evident ”împrumutată” din filmele lui Hitchcock, Polanski și Haneke”, consideră publicația americană..
”Orizont” spune povestea lui Lucian (András Hatházi) şi a Andrei (Rodica Lazăr) – soţ şi soţie, care, încercând să îşi găsească „norocul”, preiau în adminstrare o cabană pierdută undeva în Munţii Apuseni. Lucrurile par să meargă bine până când Lucian realizează că tot ce se întâmplă pe munte şi la cabană e controlat de Zoli (Bogdan Zsolt), un cap al mafiei tăierilor ilegale de păduri. Din distribuție mai fac parte Emilian Oprea, Maria Seleș, Ioan Paraschiv, Valeriu Andriuță, Elena Purea..
„Cu un scenariu inspirat de nuvela ”Moara cu Noroc”, de Ioan Slavici, Orizont nu îşi doreşte să fie o ecranizare fidelă a textului, ci o adaptare modernă a intrigii care este adusă în România de azi. Filmul îşi propune, mai degrabă, rediscutarea temelor principale ale nuvelei într-o stilistică diferită de cea din ecranizarea clasică căruia îi aduce un omagiu cinematografic” declară regizorul Marian Crișan. „Filmul e construit pe intriga originală clădind tensiunea în jurul lui Lucian, un tată și un soț care ajunge la extreme pentru a-și proteja familia”, a declarat Marian Crișan.
Marian Crișan a absolvit, în anul 1999, Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică, secția Regie. A devenit cunoscut publicului prin scurt metrajul ”Megatron”, film care a obținut în anul 2008 “Palme d’Or” la Festivalul de Film de la Cannes si premiul pentru cel mai bun film de scurt metraj de la Stockholm International Film Festival. Își începe activitatea regizorală cu filmul documentar :” Comunismum mobilae”(1998), continuând in 1999 cu filmul de ficțiune “ What about your script?”, iar în 2000 tot cu un film de ficțiune, “The man with his left hand în his pocket”. Dupa o pauză de 3 ani ani, continuă cu “Ajutor”(2003) și “La multi ani” ( 2005), “Portret de familie”(2006) și “Amatorul”(2007). Debutul în lungmetraj și l-a făcut cu filmul “Morgen” (2010), peliculă pentru care a câștigat Premiul Special al Juriului la Festivalul Internațional de la Locarno.
Angelo Mitchievici este profesor universitar, cronicar literar, eseist și critic de film. Este autorul volumelor Mateiu I. Caragiale – fizionomii decadente (2007), Cinema (volum de povestiri, 2009), Umbrele paradisului: Scriitori români şi francezi în Uniunea Sovietică (Humanitas, 2011), Simbolism şi decadentism în Arta 1900 (2011), Filmele care ne-au schimbat viaţa (2013), Cultura faliei şi modernitatea românească: În căutarea comunismului pierdut (2001), O lume dispărută: Patru istorii personale urmate de un dialog cu H.-R. Patapievici (2004), Explorări în comunismul românesc (vol. I, II, III, 2004, 2005, 2008), Teodoreanu reloaded (alături de Ioan Stanomir, 2011). Angelo Mitchievici este membru FIPRESCI.
********************************************************************
Ce a fost la început, filmul sau romanul? Cum se face trecerea de la carte la camera de filmat? Dar de la meseria de scriitor la cea de regizor?
Iată câteva întrebări la care se va răspunde într-o serie de întâlniri intitulate CINEMACITIT care își propun să medieze dialogul cineastului cu opera literară şi să readucă în atenţia publicului ecranizările unor texte de referinţă din literatura română.
CINEMACITIT este susținut de Muzeul Național al Literaturii Române. Programul cuprinde proiecţii de film românesc urmate de un dialog între regizor/scenarist/actor şi o personalitate literară din România. Filmele prezentate reprezintă ecranizări remarcabile ale unor texte de referinţă din literatura română, dar şi producţii recente premiate la mari festivaluri internaţionale sau adaptări libere după romane autohtone.

Social, Tineri

Mameadolescente.ro – despre maternitate timpurie în România

Our Score
Our Reader Score
[Total: 1 Average: 5]

Platforma Mameadolescente.ro este un documentar-web care reunește poveștile a șapte femei care au devenit mame în adolescență, prin intermediul interviurilor audio însoțite de fotografii și ilustrații. Conform datelor furnizate de Institutului Național de Statistică în 2016, în România, peste 22 000 de nașteri provin, anual, de la mame minore, aceasta însemnând 10% din totalul nașterilor dintr-un an și un nedorit prim-loc în UE. Pornind de la acest trist adevăr, regizoarea Ozana Nicolau, fotografii Alexandra Dincă și Vlad Bîrdu, alături de ilustratoarele Alexandra Burda si Georgiana Chițac, au documentat timp de un an poveștile a 30 de mame adolescente din Urziceni, Ploiești, Vaslui și București.
Proiectul aduce în lumină versiunea mamelor minore despre cum este să devii părinte în modul fast-forward și reflectă complexitatea fenomenului maternității timpurii în România.

Mameadolescente.ro face parte, alături de spectacolul de teatru Foreplay, dintr-un proiect trans-media care aduce în lumină cauzele profunde (și puțin cunoscute) ale maternității timpurii: absența emoțională a părinților (prin plecarea la lucru în străinătate sau strictețea excesivă în modul de creștere a copiilor) și traumele (precum divorțul).
Proiectul are ca punct de plecare materialul prezentat și dezvoltat de Ozana Nicolau în cadrul workshop-ului “I-doc” din cadrul Festivalului de film documentar„Visions du Reel”, de la Nyon – Elveția si conține o puternică componentă de activare socială, prin implicarea publicului și a școlilor în găsirea de soluții “la firul ierbii”.
Metodele de documentare au inclus : discuții libere, interviuri (care se regăsesc și în documentar) și observația directă (metoda ‘fly on the wall’, utilizată în documentarul observațional de cinema și în antropologie – practic, inițiatoarea proiectului și fotografii au petrecut mai multe zile cu mamele adolescente, participând alături de ele la viața lor de zi cu zi).

Abordarea trans-media (tratarea subiectului într-un spectacol de teatru și un documentar-web, concepute ca părți complementare) este menită să atragă publicul tânăr. După vizionarea spectacolului, publicul poate explora și documentarul web. Și vice-versa – pornind de la mărturiile disponibile online, publicul este invitat să participe și la spectacolul de teatru.
Mărturiile din documentar extind experiența publicului dincolo de participarea la spectacol, funcționează ca un instrument de reluare a dialogului despre contradicțiile maternității timpurii în contexte de viață ce depășesc cadrul artistic, propagând astfel efectul piesei în grupurile de unde publicul provine și către comunitățile de care mamele aparțin.

Mameadolescente.ro & Foreplay își propun să ridice nivelul de conștientizare în rândul elevilor de liceu despre implicațiile și responsabilitățile începerii vieții sexuale, dar și în rândul părinților și al profesorilor cu privire la implicațiile lipsei de educație sexuală și pentru sănătate și să încurajeze mamele minore în continuarea studiilor.

Divertisment, Idei cu emotii

Utøya – 22 iulie va rula în cinematografele din România începând cu data de 17 august

Our Score
Our Reader Score
[Total: 1 Average: 5]

Pe 22 iulie 2011, în Oslo, o puternică explozie declanșată de o mașină capcană a ucis 8 persoane. Două ore mai târziu, autorul atentatului ajungea pe insula Utøya, unde avea loc o tabără a tineretului laburist. Prinși în capcană și fără cale de scăpare, 69 de tineri au murit și 110 au fost răniți în urma atacului armat.

Utøya – 22 iulie urmăreşte prin intermediul unui personaj fictiv de 19 ani, Kaja, cele 72 de minute interminabile în cursul cărora extremistul de dreapta a urmărit şi împuşcat tinerii prinşi fără scăpare pe insuliţa din apropiere de Oslo.La 7 ani de la atacul care a şocat Norvegia și întreaga lume, Erik Poppe aduce pe ecrane povestea tinerilor care au înfruntat teroarea, confuzia și durerea zilei de 22 iulie 2011. Scris din mărturii și fapte cunoscute, creat în urma unui dialog cu mare parte din supraviețuitori și filmat într-un singur plan-secvență, filmul reface în timp real atmosfera aproape sufocantă a masacrului. Arătat în premieră mondială la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin 2018, în cadrul competiției internaționale, filmul a avut un puternic impact atât în rândul spectatorilor, cât şi al presei internaţionale. Utøya – 22 iulie va rula în cinematografele din România începând cu data de 17 august.

Drama ”U-July 22 / Utøya – 22 iulie” este despre o zi pe care nu o vom uita niciodată, dar care este aproape imposibil de imaginat.

Cunoaștem împrejurările incidentului de pe 22 iulie 2011 din tabăra de vară AUF prin intermediul procesului, cărților și din media. Dar cei mai mulți dintre noi nu pot concepe panica și confuzia de la fața locului, alegerile imposibile care le-au fost date celor mai mulți dintre ei, frica enormă și durerea celor afectați, pe care le vor resimți de-a lungul vieții.

Din respect pentru victime și apropiații lor, personajele și experiențele individuale sunt fictive.

Mare parte din ceea ce a fost scris și spus în media a fost despre manifesto-ul teroristului, despre procesul de judecată și sentință. Prin “U-July 22 / Utøya – 22 iulie”, regizorul Erik Poppe a dorit să redea lupta tinerilor pentru supraviețuire și să atragă atenția asupra victimelor – cei care au fost uciși, cei care au rămas în viață, familiile și apropiații lor:

Modul în care au experimentat ei acest atac terorist este greu de descris în cuvinte. Am speranța că acest film ne poate ajuta să înțelegem și să arătăm chiar mai multă compasiune celor care, datorită destinului sau prin coincidență, au fost prinși în acest haos când răul a lovit.” – Erik Poppe

 

Utøya – 22 iulie va rula în cinematografe din 17 august distribuit de Bad Unicorn.