Divertisment

Cinemacitit: dialoguri cinematografice și literare la Muzeul Național al Literaturii Române ”Orizont” – o adaptare liberă a nuvelei ”Moara cu noroc”

Our Score
Our Reader Score
[Total: 1 Average: 5]

Joi, 6 decembrie, de la ora 18,00, la Muzeul Național al Literaturii Române din strada Nicolae Creţulescu 8, va fi proiectat lungmetrajul Orizont. Proiecţia va fi urmată de un dialog între regizorul Marian Crișan și scriitorul Angelo Mitchievici.

”Am fost fascinat de la prima lectură, în liceu, de “Moara cu noroc”. Cred că nuvela e scrisă foarte expresiv, are multe elemente vizuale puternice, are o tensiune conţinută la nivelul personajelor. Am fost, putem spune, obsedat de imaginile pe care textul, când l-am recitit, mi le-a provocat. Atmosfera de la hanul izolat în pustiu, relaţiile care evoluează spre un fel de fatalitate specific românească…”, spunea în 2016 regizorul Marian Crișan într-un interviu pentru Liternet.

Cel de-al treilea lungmetraj al regizorului Marian Crișam (după Morgen și Rocker), ”Orizont”, este o adaptare liberă a unei nuvele canonice – Moara cu noroc, a lui Ioan Slavici – și un omagiu adus unuia dintre cele mai bune filme românești ale tuturor timpurilor – La moara cu noroc, de Victor Iliu.
Lansat internațional în 2015, în cadrul Tallin Black Nights Film Festival, Orizont s-a bucurat de cronici elogioase în publicații internaționale importante. Hollywood Reporter a scris că dilemele morale din „Orizont” aduc aminte mai degrabă de filmul noir decât de cel de groază, „chiar dacă decorurile te trimit inițial cu gândul la forțele supranaturale din The Shining”. „Starea de spirit – angoasa – e în mod evident ”împrumutată” din filmele lui Hitchcock, Polanski și Haneke”, consideră publicația americană..
”Orizont” spune povestea lui Lucian (András Hatházi) şi a Andrei (Rodica Lazăr) – soţ şi soţie, care, încercând să îşi găsească „norocul”, preiau în adminstrare o cabană pierdută undeva în Munţii Apuseni. Lucrurile par să meargă bine până când Lucian realizează că tot ce se întâmplă pe munte şi la cabană e controlat de Zoli (Bogdan Zsolt), un cap al mafiei tăierilor ilegale de păduri. Din distribuție mai fac parte Emilian Oprea, Maria Seleș, Ioan Paraschiv, Valeriu Andriuță, Elena Purea..
„Cu un scenariu inspirat de nuvela ”Moara cu Noroc”, de Ioan Slavici, Orizont nu îşi doreşte să fie o ecranizare fidelă a textului, ci o adaptare modernă a intrigii care este adusă în România de azi. Filmul îşi propune, mai degrabă, rediscutarea temelor principale ale nuvelei într-o stilistică diferită de cea din ecranizarea clasică căruia îi aduce un omagiu cinematografic” declară regizorul Marian Crișan. „Filmul e construit pe intriga originală clădind tensiunea în jurul lui Lucian, un tată și un soț care ajunge la extreme pentru a-și proteja familia”, a declarat Marian Crișan.
Marian Crișan a absolvit, în anul 1999, Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică, secția Regie. A devenit cunoscut publicului prin scurt metrajul ”Megatron”, film care a obținut în anul 2008 “Palme d’Or” la Festivalul de Film de la Cannes si premiul pentru cel mai bun film de scurt metraj de la Stockholm International Film Festival. Își începe activitatea regizorală cu filmul documentar :” Comunismum mobilae”(1998), continuând in 1999 cu filmul de ficțiune “ What about your script?”, iar în 2000 tot cu un film de ficțiune, “The man with his left hand în his pocket”. Dupa o pauză de 3 ani ani, continuă cu “Ajutor”(2003) și “La multi ani” ( 2005), “Portret de familie”(2006) și “Amatorul”(2007). Debutul în lungmetraj și l-a făcut cu filmul “Morgen” (2010), peliculă pentru care a câștigat Premiul Special al Juriului la Festivalul Internațional de la Locarno.
Angelo Mitchievici este profesor universitar, cronicar literar, eseist și critic de film. Este autorul volumelor Mateiu I. Caragiale – fizionomii decadente (2007), Cinema (volum de povestiri, 2009), Umbrele paradisului: Scriitori români şi francezi în Uniunea Sovietică (Humanitas, 2011), Simbolism şi decadentism în Arta 1900 (2011), Filmele care ne-au schimbat viaţa (2013), Cultura faliei şi modernitatea românească: În căutarea comunismului pierdut (2001), O lume dispărută: Patru istorii personale urmate de un dialog cu H.-R. Patapievici (2004), Explorări în comunismul românesc (vol. I, II, III, 2004, 2005, 2008), Teodoreanu reloaded (alături de Ioan Stanomir, 2011). Angelo Mitchievici este membru FIPRESCI.
********************************************************************
Ce a fost la început, filmul sau romanul? Cum se face trecerea de la carte la camera de filmat? Dar de la meseria de scriitor la cea de regizor?
Iată câteva întrebări la care se va răspunde într-o serie de întâlniri intitulate CINEMACITIT care își propun să medieze dialogul cineastului cu opera literară şi să readucă în atenţia publicului ecranizările unor texte de referinţă din literatura română.
CINEMACITIT este susținut de Muzeul Național al Literaturii Române. Programul cuprinde proiecţii de film românesc urmate de un dialog între regizor/scenarist/actor şi o personalitate literară din România. Filmele prezentate reprezintă ecranizări remarcabile ale unor texte de referinţă din literatura română, dar şi producţii recente premiate la mari festivaluri internaţionale sau adaptări libere după romane autohtone.

Social, Tineri

Mameadolescente.ro – despre maternitate timpurie în România

Our Score
Our Reader Score
[Total: 1 Average: 5]

Platforma Mameadolescente.ro este un documentar-web care reunește poveștile a șapte femei care au devenit mame în adolescență, prin intermediul interviurilor audio însoțite de fotografii și ilustrații. Conform datelor furnizate de Institutului Național de Statistică în 2016, în România, peste 22 000 de nașteri provin, anual, de la mame minore, aceasta însemnând 10% din totalul nașterilor dintr-un an și un nedorit prim-loc în UE. Pornind de la acest trist adevăr, regizoarea Ozana Nicolau, fotografii Alexandra Dincă și Vlad Bîrdu, alături de ilustratoarele Alexandra Burda si Georgiana Chițac, au documentat timp de un an poveștile a 30 de mame adolescente din Urziceni, Ploiești, Vaslui și București.
Proiectul aduce în lumină versiunea mamelor minore despre cum este să devii părinte în modul fast-forward și reflectă complexitatea fenomenului maternității timpurii în România.

Mameadolescente.ro face parte, alături de spectacolul de teatru Foreplay, dintr-un proiect trans-media care aduce în lumină cauzele profunde (și puțin cunoscute) ale maternității timpurii: absența emoțională a părinților (prin plecarea la lucru în străinătate sau strictețea excesivă în modul de creștere a copiilor) și traumele (precum divorțul).
Proiectul are ca punct de plecare materialul prezentat și dezvoltat de Ozana Nicolau în cadrul workshop-ului “I-doc” din cadrul Festivalului de film documentar„Visions du Reel”, de la Nyon – Elveția si conține o puternică componentă de activare socială, prin implicarea publicului și a școlilor în găsirea de soluții “la firul ierbii”.
Metodele de documentare au inclus : discuții libere, interviuri (care se regăsesc și în documentar) și observația directă (metoda ‘fly on the wall’, utilizată în documentarul observațional de cinema și în antropologie – practic, inițiatoarea proiectului și fotografii au petrecut mai multe zile cu mamele adolescente, participând alături de ele la viața lor de zi cu zi).

Abordarea trans-media (tratarea subiectului într-un spectacol de teatru și un documentar-web, concepute ca părți complementare) este menită să atragă publicul tânăr. După vizionarea spectacolului, publicul poate explora și documentarul web. Și vice-versa – pornind de la mărturiile disponibile online, publicul este invitat să participe și la spectacolul de teatru.
Mărturiile din documentar extind experiența publicului dincolo de participarea la spectacol, funcționează ca un instrument de reluare a dialogului despre contradicțiile maternității timpurii în contexte de viață ce depășesc cadrul artistic, propagând astfel efectul piesei în grupurile de unde publicul provine și către comunitățile de care mamele aparțin.

Mameadolescente.ro & Foreplay își propun să ridice nivelul de conștientizare în rândul elevilor de liceu despre implicațiile și responsabilitățile începerii vieții sexuale, dar și în rândul părinților și al profesorilor cu privire la implicațiile lipsei de educație sexuală și pentru sănătate și să încurajeze mamele minore în continuarea studiilor.

Divertisment, Idei cu emotii

Utøya – 22 iulie va rula în cinematografele din România începând cu data de 17 august

Our Score
Our Reader Score
[Total: 1 Average: 5]

Pe 22 iulie 2011, în Oslo, o puternică explozie declanșată de o mașină capcană a ucis 8 persoane. Două ore mai târziu, autorul atentatului ajungea pe insula Utøya, unde avea loc o tabără a tineretului laburist. Prinși în capcană și fără cale de scăpare, 69 de tineri au murit și 110 au fost răniți în urma atacului armat.

Utøya – 22 iulie urmăreşte prin intermediul unui personaj fictiv de 19 ani, Kaja, cele 72 de minute interminabile în cursul cărora extremistul de dreapta a urmărit şi împuşcat tinerii prinşi fără scăpare pe insuliţa din apropiere de Oslo.La 7 ani de la atacul care a şocat Norvegia și întreaga lume, Erik Poppe aduce pe ecrane povestea tinerilor care au înfruntat teroarea, confuzia și durerea zilei de 22 iulie 2011. Scris din mărturii și fapte cunoscute, creat în urma unui dialog cu mare parte din supraviețuitori și filmat într-un singur plan-secvență, filmul reface în timp real atmosfera aproape sufocantă a masacrului. Arătat în premieră mondială la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin 2018, în cadrul competiției internaționale, filmul a avut un puternic impact atât în rândul spectatorilor, cât şi al presei internaţionale. Utøya – 22 iulie va rula în cinematografele din România începând cu data de 17 august.

Drama ”U-July 22 / Utøya – 22 iulie” este despre o zi pe care nu o vom uita niciodată, dar care este aproape imposibil de imaginat.

Cunoaștem împrejurările incidentului de pe 22 iulie 2011 din tabăra de vară AUF prin intermediul procesului, cărților și din media. Dar cei mai mulți dintre noi nu pot concepe panica și confuzia de la fața locului, alegerile imposibile care le-au fost date celor mai mulți dintre ei, frica enormă și durerea celor afectați, pe care le vor resimți de-a lungul vieții.

Din respect pentru victime și apropiații lor, personajele și experiențele individuale sunt fictive.

Mare parte din ceea ce a fost scris și spus în media a fost despre manifesto-ul teroristului, despre procesul de judecată și sentință. Prin “U-July 22 / Utøya – 22 iulie”, regizorul Erik Poppe a dorit să redea lupta tinerilor pentru supraviețuire și să atragă atenția asupra victimelor – cei care au fost uciși, cei care au rămas în viață, familiile și apropiații lor:

Modul în care au experimentat ei acest atac terorist este greu de descris în cuvinte. Am speranța că acest film ne poate ajuta să înțelegem și să arătăm chiar mai multă compasiune celor care, datorită destinului sau prin coincidență, au fost prinși în acest haos când răul a lovit.” – Erik Poppe

 

Utøya – 22 iulie va rula în cinematografe din 17 august distribuit de Bad Unicorn.