Fără categorie

ANA – Un film de pus la ZID si ZIDIT acolo!

Am fost la filmul ANA…Inainte, din greseala, am citit comunicatul de presa pe CINEMIL.ro. Mi-am facut asteptari… Mi-am facut asteptari pentru ca am jucat Mesterul Manole de Lucian Blaga, o adaptare, am jucat un monolog intr-un festival de teatru regional si am luat mentiune si asteptam ca si acest film sa ma poarte, intr-un fel, intr-o zona a redescoperirii interioare…

Ma asteptam sincer la o drama psihologica in gen Iona, ma asteptam sa fiu emotionat pana la lacrimi…Nu, nu imi imaginam scene cu femei zidite dar ceea ce am vazut a depasit imaginatia mea pentru ca N-AM vazut NIMIC…Acest film este un non-sens…Daca se mai chinuia putin regizorul il facea la fel de prost precum Brancusi

De ce NU e film ? Un blogger, nu-i dau numele din motive de siguranta, stie el de ce, a ramas  atat de oripilat si de traumatizat incat a numit acest film un etalon pentru filme proaste…

De ce NU e film? Pentru ca incepe haotic, continua ilogic si se termina non-sens…Actorii cand vorbesc pasareasca, cand fredoneaza prost ca nebunii tot felul de partituri, cand sunt in prezent, cand sunt in trecut, cand vorbesc despre film, cand NU vorbesc despre film, cand apar ei, cand apar altii, cand ii vezi in apa, sub apa, la mal, e practic o provocare pentru cortex-ul tau sa ajungi la punctul in care astepti sa zic…AAAAAAA deci asa, acum am inteles scena

Din pacate, acel moment NU va veni niciodata…

Am vazut si PLANSA, un film lungit la infinit dar filmul ala are doua scuze mari…Regizorul e debutant, e primul lui lung metraj si 2, nu are actori consacrati, multi dintre ei sunt ceea ce joaca, antrenori sau sportivi… Filmul Plansa te plictiseste la modul ZEN, adica te uiti si atat…Dar nu te streseaza mental…

In schimb ANA te chinuie, te chinuie pentru ca nu intelegi cum a fost posibil ca actori precum Mircea Albulescu si Razvan Vasilescu sa joace asa ceva…Toti in film par drogati, parca fumeaza iarba inainte de fiecare scena…Inclusiv regizorul si operatorul plus cel care a montat pentru ca filmul are sincope cat e distanta dintre africa si America de SUD…

E genul de film la care astepti FINALUL precum Craciunul…

DAR…Asta daca-l privim in ansamblu, ca si film…Daca ne uitam la ANA ca la o suita de scene, sunt cateva monente bune, chiar emotionante…

Una dintre scene care mi-a placut e scena in care ANA ii spune lui – De ce asa multe cuvinte cand avem atatea stele pe cer…

Un alt moment epic este scena din timpul perioadei comuniste cand comisia de cenzura il critica pe regizor – Ai in cap o poezie mistica si o mai vrei si film! BOULE, boul boilor!

Si…cam atat…Mergeti si voi si incercati sa vedeti cat de mult rezistati vizionand acest film!