Atelier de Idei

Paradigma sociologica: Mass media – „câinele de pază al Democraţiei” ?

Spread the love
Our Score
Our Reader Score
[Total: 6 Average: 3.2]

Our Score

Pentru început, am rugămintea să-mi precizaţi, care consideraţi că este rolul Mass-mediei într-o societate. Care sunt efectele pozitive, respectiv negative, pe care Mass media le generează asupra societăţii?

Foto 1 S. Muresan

Într-o societatea democratică, mass-media au rolul de a informa, de a comenta și rolul critic, de observator. Mass-media contribuie la libera circulație a ideilor și informațiilor, monitorizează acțiunile factorilor de decizie, observă neregulile și informează publicul, de aici și sintagma de „câine de pază al democrației” folosită pentru a defini mass-media. În ceea ce privește efectele presei asupra societății sunt sute de cărți și studii care tratează această temă din toate perspectivele ei, de la efectele asupra nivelului de cunoștințe ale unei persoane sau grup, asupra emoțiilor și atitudinilor și chiar asupra comportamentului persoanelor, aceste efecte putând viza o singură persoană, un grup, și chiar întreaga societate sau cultura unui popor.

Nu mă voi putea substitui eu cercetătorilor din domeniul științelor comunicării pentru a vă putea face o trecere în revistă a efectelor pozitive și negative, cum le definiți. Consider, însă, că mass-media trebuie să fie cureaua de legătură, ca să mă exprim astfel, între informație și public, de aceea informațiile transmise de presă trebuie să fie obiective și nepărtinitoare. De asemenea, rolul de „câine de pază al democrației” este unul esențial deoarece presa este și trebuie să rămână ceea care veghează la acțiunile statului și a grupurilor de influență și semnalează orice fel de abuzuri pe care acestea le-ar comite.

În ce măsură nivelul de democratizare a unei ţări depinde de libertatea şi profesionismul Mass mediei? Totodată, în ce măsură activitatea Mass media poate afecta funcţionarea democraţiei?

Categoric există o legătură directă între nivelul de democratizare a unei țări și independența mass-media. Acest fapt este confirmat și de rapoartele organismelor internaționale care evaluează libertatea presei și care arată că, în țările cu o democrație consolidată, libertatea și independența mass-media sunt la cote înalte. Într-o democrație consolidată, unde libertatea de exprimare este un drept fundamental și respectat ca atare, presa funcționează ca o piață liberă și, ca un promotor al ideilor liberale, cred că o competiție liberă, deschisă, este locul și modul în care o societate poate să evolueze și să se dezvolte. Mass-media controlate de grupuri de interese politice sau economice nu servesc interesului general de informare corectă a publicului, ci servesc mai ales nevoilor și intereselor grupului respectiv.

Care sunt drepturile şi obligaţiile de care cei din Mass media trebuie să le respecte pentru a deveni un „câine de pază al Democraţiei”?

În ceea ce privește drepturile jurnalistului, cel mai important dintre acestea este liberul acces la orice informație de interes public. Jurnalistul nu se reprezintă pe sine sau doar instituția media pentru care lucrează, el trebuie să fie „ochii și urechile societății”, or, într-o societate deschisă, societatea are dreptul să știe, cetățenii trebuie să știe ce se întâmplă în numele lor, ce se decide pentru ei, ce se face cu banii lor. Ca în orice aspect al vieții, orice drept vine și cu o obligație și, pentru că libertatea aceasta de acces la toate informațiile este atât de mare, în aceeași măsură trebuie să fie și obligația jurnalistului de a respecta rigorile pe care le impune meseria, și aici este rolul codurilor deontologice să le stabilească. L-aș menționa doar pe primul și cel mai important dintre ele, în opinia mea, un devotament total pentru adevăr, devotament care nu trebuie să fie clintit de nimic. Și asta se traduce prin buna intenție de informare corectă a publicului, prin respectul pentru probarea informațiilor pe care le prezintă, inclusiv, a punctului de vedere al persoanei, instituției, organizației despre care vorbește.

Cum evaluaţi rolul Mass Media în România, comparativ cu celelalte state membre ale Uniunii Europene?

Rolul mass-media trebuie să fie același în orice țară: să informeze, să contribuie la libera circulație a ideilor și informațiilor și să monitorizeze acțiunile factorilor de decizie. Comparativ cu alte state europene, mă îngrijorează că mass-media din România încă sunt considerate doar parțial libere. Un raport al Freedom House din 2015 arată că presa din România este, în practică, slăbită de interesele mediului politic și al afacerilor. Astfel de evaluări țin cont de mai mulți factori, precum dificultățile financiare, sursele de finanțare netransparente, inițiativele legislative care pot afecta dreptul la libera exprimare. Jurnaliștii români se achită în linii mari de obligațiile pe care profesia lor le impune, cred, însă, că aspectul care face ca presa din România să nu fie considerată încă liberă ține de sursele de finanțare. Mare parte din trusturile influente din țara noastră sunt controlate de grupuri de interese economice și politice și fac agenda acestor grupuri de interese. Sunt notorii campaniile și chiar agendele media pe care le au multe televiziuni de știri din România și care servesc unor persoane sau partide politice. Oricât ar încerca acestea, uneori, prin metode care amintesc de propaganda comunistă, să camufleze aceste interese în spatele interesului public, demersurile lor nu pot fi credibile și nu pot fi acceptate pentru că vedem că aproape de fiecare dată servesc în același timp proprietarii instituțiilor media respective sau cercul lor de interese.

Din punctul dumneavoastră de vedere, cum a evoluat fenomenul europenizării Mass Media în România? Consideraţi că integrarea în Uniunea Europeană a produs modificări substanţiale asupra Mass Media din România?

Nu, momentan nu consider că aderarea României la Uniunea Europeană a produs modificări substanțiale asupra presei din țară. Intrarea în UE a însemnat o creștere a investițiilor străine în România pe fondul libertății de mișcare a capitalului. Această tendință nu s-a regăsit, însă, și pe piața mass-media, cu mici excepții, nu există investitori străini mari în trusturile de presă din România, chiar și cei care au fost au plecat. De ce se întâmplă asta? Pentru că, la modul în care este construită piața media din România, în care dictează, cu unele excepții, strict interesele unor grupuri de influență politică și economică, ea nu este competitivă pentru companii străine. Acestea vor să facă bani, ca orice companie capitalistă, dar piața media din țara noastră nu produce bani, ci cheltuiește pentru că, în spatele majorității trusturilor din România, stau aceste grupuri de interese și, bineînțeles, agenda lor. Șansa României astăzi este evoluția presei online și chiar a rețelelor de socializare, care fac ca, pentru a iniția o afacere media, să nu mai ai nevoie de investiții majore, este suficient să cumperi un domeniu de internet și găzduire pentru el, să construiești o platformă de știri și, apoi, cu resurse umane minime poți să construiești o redacție, chiar și doar virtuală, care, prin conținut jurnalistic de calitate, să servească scopului principal al presei, acela de informare corectă și de supervizor al factorilor de decizie.

Care este cea mai puternică „verigă” în relaţia dintre Mass media şi Instituţiile statului român? Dar cea mai slabă?

Nu trebuie să existe nicio altă „verigă” în relația dintre mass-media și instituțiile statului român în afara de „veriga” legală care obligă instituțiile statului să ofere acces liber la toate informațiile de interes public. Veriga slabă sunt unii angajați ai statului, care nu înțeleg că sunt, așa cum spun atât de corect americanii, „public servants”, „servitori ai interesului public”.

Cum vă raportaţi la problema generată de confiscarea sediilor trustului Intact şi evacuarea jurnaliştilor din respectivele sedii? În ce măsură vorbim despre un abuz împotriva libertăţii de exprimare a Mass media, respectiv de o manipulare din partea acestui trust media?

Părerea mea despre acest caz este că, într-un stat de drept, toți trebuie să fim egali în fața legii și aplicarea ei nu trebuie să se facă în moduri diferite pentru nimeni. Toți trebuie să se supună deciziilor justiției. Orice altceva constituie un atac la statul de drept.

Vladimir Adrian Costea

Our Reader Score
[Total: 6 Average: 3.2]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *