Social, Tineri

Natalia Ciobanu: Proiectul SUSTAIN este un mod creativ de a învăța despre sustenabilitate

Spread the love
Our Score
Our Reader Score
[Total: 1 Average: 5]
ContextEvoluția și viața într-un oraș sustenabil înseamnă de fapt implicare activă și colaborare proactivă între specialiști din diverse domenii precum: urbaniști, arhitecți, constructori, ingineri, furnizori de servicii, oameni responsabilii de elaborarea politicilor publice, oameni de afaceri și antreprenori, societatea civilă, mediul academic și cetățeni. Dar oare câte orașe din România se pot lăuda că sunt sustenabile? Sau din Europa? Sau din lume? În acest context a apărut proiectul SUSTAIN ca să promoveze educația privind dezvoltarea durabilă în rândul studenților din învățământul superior (și a tinerilor în general) printr-o abordare inovatoare și centrată pe studenți. Proiectul pilot a fost testat cu succes la Universitatea Macedonia din Salonic, Grecia pe parcursul unui semestru. Dar toate detaliile despre #SUSTAIN și nu numai le vom afla de la Natalia Ciobanu.

➡ Salut Natalia. Cum și de când ai început să fii implicată în proiecte de mediu?

Salutare, Bogdan. Ce tricou drăguț! E din bumbac organic? Ce fain! Acum ca să îți răspund la întrebare. Când a început? Hmmm… Greu de precizat. Să zicem că din școla generală, ca să punem o ancoră în timp. Adică de vreo 20 de ani 🙂 Pe atunci nu aveam conceptul de ”proiect de mediu”. Erau activități de plantare de copaci la care mergeam de mânuță ghidați de profesori, sau activități de îngrijire a lotului de teren alocat pe teritoriul școlii.  Era un ritual oarecum firesc de conexiune cu natura și cu colegii. Am devenit ceva mai conștientă de concepte precum ”proiect” sau ”educație de mediu” în timpul facultății.
După cum știi, eu am studiat știința mediului la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Acolo am realizat chiar din primul an de studiu că educația de mediu trebuie să iasă din ”cușca” științifică, și că e necesar ca fiecare om să aibă o minimă educație de mediu, un ABC al felului în care interacționăm cu natura. Această realizare a început să se materializeze prin primul bal al bobocilor pe care l-am organizat în anul doi de facultate. În acest bal al bobocilor am căutat să aliniem conținutul spectacolului cu principiile pe care le promovam în relație cu mediul: minimizarea și gestiunea corectă a deșeurilor, abordarea creativă a problemelor de mediu, parteneriate cu și între oameni și instituții care pot conlucra pentru rezolvări de tipul ”win-win”, educație prin artă, sănătatea umană ca indicator al calității mediulu, și altele.
Ca să îti dau un mic ”hint” legat de ce s-a întâmplat acolo. Cei care au susținut evenimentul nu au fost sponsori, ci parteneri. Partenerul principal a fost o companie de gestiune a deșeurilor. Proba de defilare nu a fost în costume de baie, ci în ținute din materiale reutilizate (înainte să devină trendy ținutele lui Lady Gaga (link1 , link2_ ) sau a altor celebrități, iar trupa care a cântat la bal a fost una foarte locală și naturală: Vița-de-Vie 🙂
Acel bal al bobocilor, dar și calitatea mea de student la facultatea de mediu, a fost o experiență din care am învățat foarte multe. Un lucru a rămas neschimbat însă: determinarea și dragul de a face educația de mediu interesantă și de impact pentru publicul larg. Ba mai mult, această determinare nu a făcut decât să crească din 2007 încoace.

➡ Cum a aparut Boardgames-ul Sustain si de ce acum?

A apărut dintr-un exercițiu de imaginație la care au participat oameni – studenți, profesori universitari, și nu numai – care cred că învățarea despre mediu în universități se poate face din și cu plăcere. Eram doctorandă la Institutul de Științele Mediului în cadrul Univesității Bogazici acum câțiva ani. În această calitate, participam la o conferință științifică a System Dynamics Society cu colegi din alte țări. Discutam, în acel context, depre gândirea sistemică, educație de mediu și învățare prin joc.
Din una în alta, am ajuns la ideea de a elabora un curs universitar pentru studenți la alte facultăți decât de mediu. Ne imaginam cum acest curs ar combina un stil de educație cognitivă și analitică cu învățarea prin joc. Așa a apărut scheletul virtual al unui curs ”hibrid” pe tema sustenabilității în mobilitatea urbană, care ar conține parțial module teoretice, exerciții practice și un #boardgame. I-am pus acestei idei numele de ”SUSTAIN project”. Ideea a ajuns să se materializeze inițial într-un proiect sprijinit de Comisia Europeană prin programul Erasmus+, iar ulterior într-un curs care conține acest boardgame semi-cooperativ.
De ce acum? Pentru că acum s-a încheiat un proces de 4 ani de gândire activă și muncă efectivă: elaborarea a cursului de la faza inițială de idee, la selectarea partenerilor, depunerea și aprobarea proiectului, elaborarea și evaluarea materialelor de curs, la pilotarea cursului, și finalizarea materialelor, implicit a jocului. A fost un proces intens și efort susținut din partea celor 6 parteneri din Grecia, Italia, Polonia și Romania , pentru a putea pune la dispoziția tuturor universităților interesate, în mod gratuit, un curs de înaltă calitate și atractivitate pentru studenți.

➡ De cate persoane avem nevoie pentru acest joc?

Pentru că resposabilitățile în orașul ”construit” prin joc sunt distribuite între 6 departamente, e nevoie în mod ideal de 6 persoane, însă se poate juca și în echipe mai mici: 3, 4 sau 5 persoane. Cred că îți aduci aminte că atunci când l-am testat alături de tine la Cluj, am mers pe varianta de 3 jucători: Eu, Tu și Camelia. Așa cum ai văzut, e distractiv și instructiv și în format mai mic. După cum am concluzionat și la finele acelui joc, însă, e mai realist când sunt implicați mai mulți oameni, pentru că negocierea e mai dificilă când sunt mai multe interese de acomodat. Practic, atunci când profesorii aleg să utilizeze jocul cu studenții, recomandarea noatră este să se formeze mai multe echipe de 6 jucători. Aceasta e formula pilotată și de partenerii noștri de la Universitatea Macedonia din Salonic. Feedback-ul profesorilor și al studenților a fost unul foarte încurajator.

➡ Care sunt componentele cele mai importante din proiectul Sustain?

Cursul în sine este rezultatul cel mai important al proiectului care i-a dat naștere. Binențeles, cursul e format din mai multe module, inclusiv jocul de masă. Modulele sunt structurate pe săptămâni de curs:
Săptămâna 1 – Modulul conținând noțiuni introductive despre Metabolismul Social / Urban
Săptămâna 2 – Modulul despre Sustenabilitate în Mobilitatea Urbană
Săptămâna 3 – Modulul axat pe: Procese de luare a deciziilor, în special în contextul sustenabilității
Săptămâna 4 – Modulul despre Gândirea sistemică care conține un joc interactiv online, dezvoltat pe maza metodei modelării dinamicii sistemelor (System Dynamics Modeling), unde studenții experimentează luarea deciziilor print-un simulator online (LINK).
Săptămânile 5 – 8 – Studenții joaca acest boardgame desre care am vorbit: un joc de strategie, cu diferite scenarii prestabilite de la o săptămână la alta, scenarii în care studenții iau decizii împreună, investesc și “contruiesc” un oraș nou. Jocul este în varianta print & play (se printeaza și se joacă).
 
Fiecare dintre aceste module a fost elaborat de către un partener care deține expertiza în domeniul respectiv și evaluat atât de către experți internaționali în domeniile respective de specialitate, cât și de specialiștii programului Erasmus+. 
 
Toate modulele sunt disponibile pe site-ul proiectului, www.sustainerasmus.eu, și conțin: o parte teoretică, în care studenții sunt familiarizați cu noțiuni de bază din sub-domeniile respective, o parte practică, în care studenții exersează înțelegerea și utilizarea acelor noțiuni în diferite situații, și o parte practică suplimentară de tip ”temă de casă”, care încurajează studenții să lucreze individual și în grupuri pentru aprofundarea acestor concepte și transferul lor din teorie în contextul real din localitatea în care se află. Suplimentar, fiecare modul conține și un ghid pentru instructorii de curs și bibliografie adițională recomandată.

➡ Cum si cand se termina jocul?

Jocul e gândit să dureze 2-3 ore, în funcție de cât de mult durează negocierile între departamente despre investițiile care se fac anual. El se poate încheia în una din următoarele situații: 1. Când toate evenimentele posibile au avut loc și astfel toate cerințele cetățenilor au fost satisfăcute sau 2. Când populația devine prea supărată, astfel încât administrația publică a orașului respectiv își pierde mandatul sau 3. Când poluarea aerului atinge un maxim critic. 

 ➡ Ce asteptari ai de la acest joc si de ce?

Ca echipă, evităm să avem așteptări, însă avem dorințe și estimăm posibile impacturi. Jocul e gândit ca un ”serious game” (joc serios) care să fie utilizat în universtăți, ca parte a unui curs. Ne dorim să fie încercat de profesori în activitatea cu studenții la făcultăți de management, de administrație publică, arhitectură, științe politice, design, management de mediu. În mod ideal, ne dorim ca jocul să fie utilizat pentru exersarea unor abilități și cunoștințe obținute anterior, fie prin celelalte materiale de curs pregătite de noi în cadrul proiectului Sustain, fie în cadrul altor cursuri care vixează pe sustenabilitatea în mobilitatea urbană.
Nu doar oamenii, ci și alte mamifere, descoperă lumea și își dezvoltă abilități de viață prin joc. E în firea noastră. Învățăm cel mai bine atunci când ne simțim bine și când suntem curioși. Învățarea experențială și prin joc a fost demonstrată prin numeroase studii ca având un impact benefic asupra celor care învață. Nu îndrăznesc să șistez aici toate studiile. O verificare pe Google Scholar poate confirma cât de lungă e lista articlelor în domeniul acesta. Ca să menționez însă doar câteva dintre aceste studii: Bellotti, Berta, și DeGloria (2010), Squire (2002) Mitchell & Savill-Smith (2004) și alții vorbesc despre potențialul pe care îl au jocurile serioase de a îmbunătăâi învățarea;  Wang & Tseng vorbesc într-un articol din 2014 (1) despre cum învățarea bazată pe jocuri a devenit un subiect important pentru economie, societate și cercetare, iar Hauge și colegii lui arată într-un studiu din 2014 cum importanța aceastei forme de învățare experiențială a crescut în sistemele de educația la toate nivelurile. În Foaia Albă (White Papera proiectului diponibilă pe site, prezentăm mai în detaliu acest ”De ce”. 
Referințe:

F. Bellotti, R. Berta and A. DeGloria, “Designing effective serious games: Opportunities and challenges for research,” iJET, vol. 5, no. SI3, pp. 22-35, 2010.

K. Squire, “Cultural framing of computer/video games,” Game studies, vol. 2, no. 1, pp. 1- 13, 2002

A. Mitchell and C. Savill-Smith, “The use of computer and video games for learning: A review of the literature,” Learning and Skills Development Agency, 2004

T.-L. Wang and Y.-F. Tseng, “An empirical study: Develop and evaluation a mobile serious game on environmnental education,” in 9th International Conference on Computer Science and Education (ICCSE), 2014

J. Hauge, M. Kalvenrkamp, M. Forcolin, H. Westerheim, M. Franke and K. Thoben, “Collaborative Serious Games for awareness on shared resources in supply chain management,” in IFIP International Conference on Advances in Production Management Systems, 2014.

➡ Un mesaj pentru cititori

Voi parafraza un citat de-al lui Tom Hiddleston, adaptat și de Steve Jobs la un moment dat. Hiddlestone spunea ”Stay hungry, stay young, stay foolish, stay curious”. Îndemnul meu este ”Stay young, stay curious, stay playful” , adică rămâi tânăr, rămâi curios, rămâi jucăuș. 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *