Uncategorized

IULIE si AUGUST – Un moment atemporal si perpetuu…

Spread the love
Our Score
Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

M-am intalnit, cum ma intalnesc de obicei cu Andrei, in mall…  Fara introducere,  ca la bloggeri, m-a invitat la teatrul Rosu…Eu recunosc ca stiam adresa drept Music Club, locul unde am facut karaoke si am castigat premiul Fuego...

Dar sa revenim…Am ajuns acolo si daca ma intalnesc cu Andrei ma intalnesc si cu Emil, unul fara altul ar fi ca painea fara apa sau ca berea fara drojdie 🙂

Acolo m-am intalnit si cu alte fete cunoscute sau mai putin cunoscute, cu un alt blogger numit Paul si cu o tipa super smechera in Adwards absolventa de FJSC… Dar, sa trecem la teatru, zic!

Daca la filmele pe care le-am vazut am dat si voi mai da poate, calificative…La piesele de teatru despre care voi povesti nu voi face acest lucru pentru ca nu poti evalua catharsis-ul prin rigori ce tin de numere si valoare… E prea deep pentru mine conceptul de teatru indiferent ca are loc intr-o scara de bloc improvizata sau pe scena TNB…Teatrul e teatru…

Despre ce e piesa !? Despre filozofia NIMICUL din viata, despre viata, despre eternitatea mortii, despre tot si toate…

Pentru ca ne nastem singuri, chiar daca unii dintre noi suntem programati in familii cu gemeni sau tripleti, nimeni, dar absolut nimeni in acea secunda fatidica nu vede lumea alaturi de cineva, in acea secunda fatidica e singur, el si lumea…Mama, doctorii, parintii…mai nou cameramanul care filmeaza…

Disparem singuri, chiar daca avem sansa sa iubim, sa fim indragostiti, in acel moment, din pacate, cand totul se stinge, plecam singuri…inerent de singuri…Ne nastem din NIMIC si plecam spre NIMIC… Ce ne ramane !? Sa traim “IMPREUNA”

In fotografie: Alexandru ZOB

Piesa IULIE SI AUGUST de la Teatrul Rosu e o piesa kantiana, lucrur amintit si de Alexandru Zob – August IN PIESA, cu momente kaftiene din Procesul, cu personaje care isi cauta sensul precum Iona din Marin Sorescu, cu trimiteri catre Freud si psihanaliza, cu reminiscente legate de Cioran si sinucidere, o piesa filozofica de la primul gong catre public…

AUGUST SI IULIE  nu e o piesa pentru un public slab de inger si in niciun caz pentru copii…Eu, personal, n-as lasa copiii la o astfel de piesa…Nu are replici prea violente si singurele cuvinte tendentioase sunt cele care fac referire la fecale… Exista si o scena care trimite spre sex dar intr-un mod mai mult comic decat sexual…Nu aici sunt problemele de public ci ideea piesei in sine… SI-NU-CI-DE-REA si motivatiile intrinseci sau extrinseci despre asta..

Piesa ridica multe semne existentiale de intrebare, elemente ale absurdului pe care le regasim si la Eugen Ionesco, o piesa care chiar daca are happy end musteste de filozofie, o piesa despre filozofia quantica a NIMIC-ULUI… Totul e lasat suspendat dincolo de aplauze…

Adevarul e  relativ pentru ca TIMPUL e relativ, si insasi nimicul nu face sens cand sensul insusi este eteric…Despre asta a fost piesa…

FILOZOFIE QUANTICA…ADICA o piesa GENIALA! O recomand celor care vor sa gandeasca mai mult si sa simta si mai mult…Pentru ca, iubirea, chiar poate schimba TOTUL!

PS: Sala a fost full…Pana-n fund la taxatoare 🙂

 

0 thoughts on “IULIE si AUGUST – Un moment atemporal si perpetuu…”

  1. Off-topic: Si eu te-am invitat&asteptat atunci. Imi minimizezi importanta! 😛
    On-topic: O piesa destul de “grea” – in general problemele existentiale cam asta genereaza. A fost abordata cu umor si asa devine “digerabila” si pentru cei mai slabi de inger. Merita vazuta de toata lumea care considera ca nu e fericita doar pentru ca are mici probleme inerente vietii de zi cu zi.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *