Atelier de Idei

INTERVIU – Stefan Deaconu: Justiţia este sistemul imunitar al unui stat democratic

Spread the love
Our Score
Our Reader Score
[Total: 1 Average: 3]

Ştefan DEACONU este profesor univ. dr. la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, avocat în Baroul Bucureşti şi Preşedinte al Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României.

Stefan DEACONU la Conferinta privind revizuirea Constitutiei organizata de Academia Romana_7 martie 2013

În perioada 2005-2012 a îndeplinit funcţia de consilier prezidenţial pe probleme juridice în cadrul Administraţiei Prezidenţiale a României.

Care este, la ora actuală, nivelul de performanţă al sistemului juridic din România? Care este rolul justiţiei în democratizarea României?

Sunt două întrebări care necesită răspunsuri diferite. Pe de o parte performanţa sistemului juridic românesc, iar pe de altă parte rolul justiţiei. În ceea ce priveşte sistemul juridic românesc actual, acesta se confruntă cu o hiper reglementare în toate domeniile vieţii social, economice, politice şi culturale, dar şi cu o calitate slabă a legislaţiei din punct de vedere al modului de redactare tehnică a legilor. În acest sens, v-aş da un singur exemplu: doar în acest an 2015 Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale aproape 50 de articole din diverse legi ceea ce arată că aceste legi au fost redactate şi adoptate sau au un conţinut contrar legii fundamentale.

În privinţa rolului justiţiei, aceasta are un rol fundamental în asigurarea sistemului democratic al unui stat. Daca îmi permiteţi o comparaţie, aş spune ca justiţia pentru un stat democratic este precum sistemul imunitar pentru corpul uman. Cu cât justiţia este mai slabă cu atât statul de drept este mai slab.

Care sunt principalele lacune şi ce ar trebui îmbunătăţi pentru a beneficia de un sistem juridic performant?

Sunt mai multe ingrediente care concură la asigurarea unui sistem juridic performant: magistraţi integri şi bine pregătiţi, legi clare şi predictibile, hotărâri judecătoreşti temeinic motivate, jurisprudenţă unitară.

Un sistem juridic performant înseamnă un sistem în care oamenii au încredere, dar şi un sistem care reuşeşte să pedepsească la timp nedreptăţile din societate. O justiţie întârziată îi determină de multe ori pe oameni să îşi piardă speranţa că justiţia face dreptate.

Ce evoluţii a înregistrat sistemul juridic românesc din momentul în care România a intrat în Uniunea Europeană?

Aderarea României la Uniunea Europeană (UE) a însemnat cert un lucru benefic pentru sistemul juridic românesc, dar şi un efort suplimentar din partea tuturor celor implicaţi în acest sistem de învăţare şi adaptare la noile reguli de drept ale Uniunii. De la judecători, procurori, avocaţi, până la membrii Parlamentului, cei ai Guvernului sau ai administraţiei publice locale şi central, toţi au fost nevoiţi să preia, să înveţe şi să aplice actele normative obligatorii ale UE.

De asemenea, a crescut foarte mult volumul legislaţiei care trebuie aplicate în România, ceea ce face ca munca juristului să fie mult mai dificilă din punct de vedere al modului de cunoaştere a tuturor legilor.

Ca să vă dau un exemplu, în ultimii 25 de ani, România a adoptat 12.331 de noi acte normative fără a mai pune la socoteală şi actele normative cu caracter obligatoriu adoptate la nivelul UE si care au aplicabilitate directa în dreptul românesc, cum sunt spre exemplu Regulamentele UE.

În ce măsură statutul de stat membru al Uniunii Europene a contribuit la îmbunătăţirea încrederii cetăţenilor în sistemul de justiţie?

Încrederea este un sentiment care se capată în timp. Nu cred că simplul fapt al aderării la UE a determinat din start o mai mare încredere a cetăţenilor în sistemul de justiţie. Pe de altă parte, statutul de membru al Uniunii a determinat şi asumarea unor angajamente ale României faţă de instituţiile UE cu privire la îmbunătăţirea calităţii justiţiei. Şi aceasta pentru că celelalte state membre ale Uniunii au droit să se asigure că proprii lor cetăţeni când sunt judecaţi în România vor beneficia de o judecată dreaptă iar hotărârile judecătoreşti pronunţate în România ce vor fi puse în executare în alte ţări membre ale UE sunt lipsite de echivoc şi părtinire.

Astăzi, la aproape 9 ani de la momentul aderării României la UE, consider că există o revigorare a încrederii cetăţenilor în sistemul de justiţie, iar trendul este unul poziţiv, din acest punct de vedere.

Care sunt mecanismele de care dispune Uniunea Europeană pentru asigurarea unui justiţii independente, lipsită de influenţa actorilor politici?

Mecanismul de Cooperare şi Verificare, aşa numitul MCV instituit de Comisia Europeană (CE) prin Decizia sa din 13 decembrie 2006 a constituit în aceşti ultimi ani pentru România un puternic instrument de presiune asupra autorităţilor statale în vedere creării unei justiţii independente, lipsite de influenţe externe în actul de justiţie. Acest Mecanism reprezintă un sistem de monitorizare periodică obligatorie de către CE cu privire la progresele înregistrate de România în domeniul justiţiei şi al luptei împotriva corupţiei.

Rapoartele periodice ale CE asupra progreselor înregistrate de justiţia din România cu privire la întărirea statului de drept, la combaterea corupţiei şi la crearea unei legislaţii clare, predictibile şi cu o jurisprudenţă unitară au contituit un instrument puternic pe care Uniunea l-a utilizat în asigurarea unei justiţii independente în România.

Comparativ cu statele membre ale Uniunii Europene, cum se poziţionează România în raport cu  lupta justiţiei împotriva corupţiei?

Cred că România a făcut progrese semnificative în acest domeniu. Corupţia însă este un fenoment extins care afectează o serie de state ale lumii, iar în ultimii ani, ea s-a dovedit a fi transnaţională. De aceea, cred că nu doar efortul unui anume stat ar trebui să conteze, ci un întreg efort conjugat la nivelul tuturor statelor membre ale UE, şi de ce nu, la nivel mondial. Numai aşa un astfel de fenoment poate fi diminuat.

Acest lucru presupune însă multe eforturi financiare, umane dar şi de schimbare a mentalităţii. Oamenii trebuie să conştientizeze că orice act de corupţie contribuie la schimbarea echilibrului social şi că valori umane sănătoase precum cinstea, corectitudinea sau educaţia vor fi înlocuite cu banul sau puterea.

Aşadar, mi-aş dori ca lucruri normale precum cele enunţate mai sus – cinstea, corectitudinea sau educaţia – să nu devină virtuţi.

Care credeţi că sunt principalii factori care au o importanţă majoră în privinţa schimbării mentalităţilor şi combaterea stereotipurilor privind rolul justiţiei în societate?

Cred că educaţia este principalul factor determinant în schimbarea metalităţilor şi a stereotipurilor de orice fel, iar investiţia în educaţie ar trebui să fie una dintre priorităţile oricărei ţări. Un popor educat este un popor sănătos, bogat şi liber. Oricât de performant ar fi un sistem de justiţie, consider că un om pedepsit corect şi prompt de justiţie nu va deveni nici mai sănătos, nici mai bogat şi nici mai liber. În schimb, un om educat, da.

Interviu realizat de Vladimir Adrian Costea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *