Rezumat:
Mi-am pus pe card cele mai ascunse ganduri,
Cele mai adanci sentimente, cele mai profunde emotii,
Apoi ca un litab inexistent (a se citi balit in oglinda)
M-am razgandit…
Am avut un gand blasfemic, nimic grandios in el…
si, in starea asta bucolica m-am transformat intr-un colportor de cartier…
Fara sa am brevet de jurnalist Radio Sant de la nimeni
Am inceput sa fac un colaj de ganduri inepte,
Si fara sa ofer clementa
am scos greabanul din oricare pisica si caine comunitar
am facut genocid in cartier
m-am transformat intr-un golem antic
si am inceput sa dau vina pe pastratorul cardului
si atunci, i-am condamnat pe toti la singuratate…
fara ganduri, idei, vise sentimente
toti, oripilati de stirile false si de realitatea hidoasa
au inceput sa arunce de la etaj cu vise, cu sperante, cu ganduri
cu tot ce aveau mai frumos in ei, le-au scos de pe carduri
si le-au aruncat in genune…
astazi, totul e incertitudine,
chiar daca inca suntem o duzina de suflete ratacite…
„Mi-am pus pe card cele mai ascunse ganduri”-dacă îţi clonează careva PIN-ul?
Eu zic sa-ti scoti rapid gandurile de pe card si sa le cheltuiesti cum se cuvine 🙂
radu thor daca se va intampla asta se va alege doar cu urme furtive de mari dezamagiri…deci nu e niciun risc:) @Radu Thor
paradoxul asta este ca le cheltui prea repede:))) @dor
Eu eram jos în stradă şi mă lăsam încărcat de tot ce aruncau pe geam nesăbuiţii! 🙂
si….te simti mai greu:))) @Adrian Manea