Rezumat:
Daniel Botea m-a invitat sa scriu despre provocarea Casei de Cultura Traian Demetrescu, institutie interesata sa afle ce vor bloggerii si non-bloggerii de la capitala Baniei. Fie ca vorbim de operele lui Constantin Brancusi sau de festivaluri precum: Festivalul International Craiova Muzicala, Festivalul Maria Tanase, Festivalul Puppets Occupy, fie ca vorbim de muzica lui Tudor Gheorghe sau poeziile si dramaturgia lui Marin Sorescu, fie ca vorbim de evenimente tip „fusion” in stilul Mozart Rocks, Vivaldi Colours sau Carmina Burana sau de spectactole ale Filarmonicii Oltenia, toate au sau vor avea legatura cu fenomenul de masa Craiova Culturala – alias Capitala europeana culturala.
Practic Craiova vrea sa arate Europei ca merita sa fie etichetata cu expresia Craiova Capitala Culturala Europeana 2021
Daca voi ajunge in Craiova as vrea sa particip la un simpozion de sculptura care sa-mi aduca aminte de Brancusi.
Categoria: atelier de creație în aer liber / expoziţie
Data / perioada: 1-31 august / anual
Locul desfăşurării: Craiova
Organizator: Casa de Cultură „Traian Demetrescu”
Partener: Primăria Craiova
Simpozionul Internaţional de Sculptură „Drumuri brâncuşiene” se adresează sculptorilor profesionişti, cu activitate recunoscută în sculptura monumentală de for public şi cu experienţa participării la simpozioane naţionale şi/sau internaţionale de sculptură. Lucrările de sculptură monumentală rezultate au menirea de a îmbogăţi spaţiile publice şi de agrement din municipiul Craiova.
As vrea sa vad ca si blogger partener cum se transforma o bucata diforma de piatra, fara suflet si sens intr-o forma cu suflet si sens.
Si daca Brancusi a redefinit standardele mondiale in materie de sculptura iar lucrarile sale sunt vanate pentru sume de milioane de euro, tot din zona Olteniei vine si urmatorul personaj. Daca Brancusi a redesenat Oltenia prin lucrarile sale, urmatorul personaj a facut Romania sa zambeasca, indiferent unde a fost ea. Ca vorbim de Falticeni, sau Adjud, ca vorbim de Dorohoi sau diaspora, ca vorbim de New York sau Macao, unde au fost si sunt romani, acolo a fost si AMZA PELLEA.
sursa foto: blog.culturesti.ro
Pe Amza Pellea n-am avut onoarea sa-l cunosc personal dar am avut in schimb sansa sa o cunosc personal pe Oana Pellea si sa stau putin de vorba cu ea despre teatru, carti, viata si Amza Pellea. Interviul il puteti citi aici!
Din punctul meu de vedere, nu poti vorbi de Craiova, Oltenia, cultura romaneasca fara sa vorbesti si de AMZA Pellea pentru ca umorul mereu a facut parte din cultura populara. Anecdotele, fabulele, proverbele cu talc, tin de cultura noastra, tin de identitatea noastra.
Atunci cand personajul lui AMZA PELLEA prindea viata la televizor, Nea Marin e practic arhetipul Olteniei arhaice, asa cum Moromete e arhetipul taranului de pe campurile Baraganului.
“Mă, fraţîlor, pe nesîmţite, să scursără şi zîlele lu 77. Vorba lu Sandu lu Pezevenchiu: lampă, lampă, iar n-ai gaz, io ţ-am pus şi tu l-ai ars!” Toată lumea, inclusiv mama, cu ochii cât felinarele în televizor. şi ne plimbă nea Mărin pe la munte, pe la cabana Căprioara, pe la Ursuleţu, pe la Zori de zi, că, fermecaţi de spectacolul televizat, am uitat cu toţii de sarmale. După ce se termină “Să râdem cu nea Mărin”, dă-i discuţii şi râsete pe marginea momentului. După o vreme, dinspre bucătărie, vine un miros greu, de ars. “Olei, zice mama, să arsără sarmalele”. În bucătărie era o fumăraie de s-o tai cu cuţitul. Sarmalele scrum. “Bine, mă, zice tata, nea Mărin cără oala cu sarmale pă coclaurile munţilor şi tu nu fusăşi în stare să ai grijă de astea ale noastrela doi paşi? Cu ce mai asezonăm noi ţuica? Dă ciorba acră de oase, că merge şi-un vin rece la ea, şi mâine, pe 1 ianuarie, mai faci o oală de sarmale, că nea Mărin îţi trebui ţie! Da lasă, că masa de revelion o putem servi şi mâine seară, da pe nea Mărin nu-l mai prindeam decât acu!” Atâta bucurie aducea în case olteanul din Băileşti, c-ai fi uitat de toate, numai să nu ratezi fericirea de a-l asculta. TEXTUL COMPLET AICI!
Pentru mine AMZA PELLEA este si va fi sufletul Olteniei. Un scurt reportaj video care doar intareste asta.
Concluzie. Craiova, daca vrea sa fie capitala Europei nu trebuie sa-l uite pe AMZA Pellea. Eu nu l-am uitat pentru ca nu puteam sa vorbesc despre Oltenia, despre Craiova fara sa vorbesc de el. E ca si cand as fi incercat sa descriu o femeie fara sa folosesc adjective, e ca si cand as fi incercat sa povestesc despre ierni din copilarie fara sa vorbesc despre zapada, sau ca si cand as fi incercat sa vorbesc despre pesti fara sa vorbesc despre apa.
Si, final apoteotic cu doi olteni de la muma 🙂
