Divertisment

Cinemacitit: dialoguri cinematografice și literare la Muzeul Național al Literaturii Române ”Orizont” – o adaptare liberă a nuvelei ”Moara cu noroc”

Spread the love
Our Score
Our Reader Score
[Total: 1 Average: 5]

Joi, 6 decembrie, de la ora 18,00, la Muzeul Național al Literaturii Române din strada Nicolae Creţulescu 8, va fi proiectat lungmetrajul Orizont. Proiecţia va fi urmată de un dialog între regizorul Marian Crișan și scriitorul Angelo Mitchievici.

”Am fost fascinat de la prima lectură, în liceu, de “Moara cu noroc”. Cred că nuvela e scrisă foarte expresiv, are multe elemente vizuale puternice, are o tensiune conţinută la nivelul personajelor. Am fost, putem spune, obsedat de imaginile pe care textul, când l-am recitit, mi le-a provocat. Atmosfera de la hanul izolat în pustiu, relaţiile care evoluează spre un fel de fatalitate specific românească…”, spunea în 2016 regizorul Marian Crișan într-un interviu pentru Liternet.

Cel de-al treilea lungmetraj al regizorului Marian Crișam (după Morgen și Rocker), ”Orizont”, este o adaptare liberă a unei nuvele canonice – Moara cu noroc, a lui Ioan Slavici – și un omagiu adus unuia dintre cele mai bune filme românești ale tuturor timpurilor – La moara cu noroc, de Victor Iliu.
Lansat internațional în 2015, în cadrul Tallin Black Nights Film Festival, Orizont s-a bucurat de cronici elogioase în publicații internaționale importante. Hollywood Reporter a scris că dilemele morale din „Orizont” aduc aminte mai degrabă de filmul noir decât de cel de groază, „chiar dacă decorurile te trimit inițial cu gândul la forțele supranaturale din The Shining”. „Starea de spirit – angoasa – e în mod evident ”împrumutată” din filmele lui Hitchcock, Polanski și Haneke”, consideră publicația americană..
”Orizont” spune povestea lui Lucian (András Hatházi) şi a Andrei (Rodica Lazăr) – soţ şi soţie, care, încercând să îşi găsească „norocul”, preiau în adminstrare o cabană pierdută undeva în Munţii Apuseni. Lucrurile par să meargă bine până când Lucian realizează că tot ce se întâmplă pe munte şi la cabană e controlat de Zoli (Bogdan Zsolt), un cap al mafiei tăierilor ilegale de păduri. Din distribuție mai fac parte Emilian Oprea, Maria Seleș, Ioan Paraschiv, Valeriu Andriuță, Elena Purea..
„Cu un scenariu inspirat de nuvela ”Moara cu Noroc”, de Ioan Slavici, Orizont nu îşi doreşte să fie o ecranizare fidelă a textului, ci o adaptare modernă a intrigii care este adusă în România de azi. Filmul îşi propune, mai degrabă, rediscutarea temelor principale ale nuvelei într-o stilistică diferită de cea din ecranizarea clasică căruia îi aduce un omagiu cinematografic” declară regizorul Marian Crișan. „Filmul e construit pe intriga originală clădind tensiunea în jurul lui Lucian, un tată și un soț care ajunge la extreme pentru a-și proteja familia”, a declarat Marian Crișan.
Marian Crișan a absolvit, în anul 1999, Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică, secția Regie. A devenit cunoscut publicului prin scurt metrajul ”Megatron”, film care a obținut în anul 2008 “Palme d’Or” la Festivalul de Film de la Cannes si premiul pentru cel mai bun film de scurt metraj de la Stockholm International Film Festival. Își începe activitatea regizorală cu filmul documentar :” Comunismum mobilae”(1998), continuând in 1999 cu filmul de ficțiune “ What about your script?”, iar în 2000 tot cu un film de ficțiune, “The man with his left hand în his pocket”. Dupa o pauză de 3 ani ani, continuă cu “Ajutor”(2003) și “La multi ani” ( 2005), “Portret de familie”(2006) și “Amatorul”(2007). Debutul în lungmetraj și l-a făcut cu filmul “Morgen” (2010), peliculă pentru care a câștigat Premiul Special al Juriului la Festivalul Internațional de la Locarno.
Angelo Mitchievici este profesor universitar, cronicar literar, eseist și critic de film. Este autorul volumelor Mateiu I. Caragiale – fizionomii decadente (2007), Cinema (volum de povestiri, 2009), Umbrele paradisului: Scriitori români şi francezi în Uniunea Sovietică (Humanitas, 2011), Simbolism şi decadentism în Arta 1900 (2011), Filmele care ne-au schimbat viaţa (2013), Cultura faliei şi modernitatea românească: În căutarea comunismului pierdut (2001), O lume dispărută: Patru istorii personale urmate de un dialog cu H.-R. Patapievici (2004), Explorări în comunismul românesc (vol. I, II, III, 2004, 2005, 2008), Teodoreanu reloaded (alături de Ioan Stanomir, 2011). Angelo Mitchievici este membru FIPRESCI.
********************************************************************
Ce a fost la început, filmul sau romanul? Cum se face trecerea de la carte la camera de filmat? Dar de la meseria de scriitor la cea de regizor?
Iată câteva întrebări la care se va răspunde într-o serie de întâlniri intitulate CINEMACITIT care își propun să medieze dialogul cineastului cu opera literară şi să readucă în atenţia publicului ecranizările unor texte de referinţă din literatura română.
CINEMACITIT este susținut de Muzeul Național al Literaturii Române. Programul cuprinde proiecţii de film românesc urmate de un dialog între regizor/scenarist/actor şi o personalitate literară din România. Filmele prezentate reprezintă ecranizări remarcabile ale unor texte de referinţă din literatura română, dar şi producţii recente premiate la mari festivaluri internaţionale sau adaptări libere după romane autohtone.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *