Uncategorized

Ana Glavce – Povestea din spatele unui om energic, ambasador de brand pentru TNT!

Spread the love
Our Score
Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Pe Ana Glavce am cunoscut-o dintr-o intamplare in timp ce frunzaream portalhr.ro. Mi-au placut articolele ei, abordarile si temele pe care le transforma in topic-uri pentru un site dedicat oamenilor care cauta excelenta in orice domeniu de activitate…Nu o sa va mai retin…Va las sa fiti vrajiti de povestea ei…

Nascuta in Bucuresti, cu o buna parte a copilariei petrecuta in Africa, provenind dintr-o familie in care de trei generatii aproape toata lumea era biolog, la varsta de 18 ani am decis ca doresc sa ma fac… medic.

Dupa ani de meditatii costisitoare si doua admiteri nereusite, m-am angajat: lacatus mecanic intretinere, la institutul Victor Babes. In anul petrecut acolo, mi-a venit mintea la cap, motiv pentru care in 1989 intram (fara meditatii), printre primii… la facultatea de Biologie! Erau anii concurentei acerbe: 16 candidati pe loc.

Foarte importanti pentru mine au fost anii petrecuti in Liga Studentilor din Universitatea Bucuresti, ca reprezentant al facultatii si apoi vicepresedinte al Ligii. Am trait cu intensitate maxima activismul acelor ani, si ramane pentru mine una dintre cele mai importante experiente formatoare.

Dupa facultate, am urmat un masterat in Etologie Umana, timp in care am lucrat ca cercetator la institutul de Antropologie al Academiei Romane. Apoi, pentru aproape un an, am fost preparator la catedra de Fiziologie animala a facultatii de Biologie din Bucuresti.

Distanta dintre felul in care cariera academica arata in visele mele si ceea ce in realitate parea sa fie… m-au facut sa parasesc facultatea, pentru a lucra vreme de cinci ani in organizatii neguvernamentale. Cinci ani in care am invatat enorm si care mi-au prilejuit intalnirea cu domeniul resurselor umane: mai intai ca trainer (formator), apoi ca generalist.

In 2000 am raspuns unui anunt de recrutare (publicat in Romania Libera de luni – binecunoscuta pe atunci ca fiind cea mai importanta “bursa” de locuri de munca), parasesc sectorul neguvernamental pentru a ma angaja Manager de Resurse Umane la TNT. Loc in care lucrez si astazi.

Nu voi insira aici diplome si certificari – desi desigur exista – deoarece cred ca experientele si etapele despre care am pomenit pe scurt (unele reusite, altele mai putin), au contat la formarea mea mai mult decat toate cursurile, diplomele si acreditarile.

Fire curioasa si destul de nerabdatoare, nu pot spune ca am vreun hobby stabil. Imi place sa citesc. Imi place teatrul si vad cat de multe filme pot. Mai presus de orice, cred ca-mi plac oamenii. Ma intereseaza sa-i vad, sa-i inteleg,  sa-i ascult. Ma intereseaza mecanismele interactiunii dintre ei si (aproape) orice implica sau este legat de procesul comunicarii.

 BOGDAN: Ce inseamna pentru tine jobul exploziv de la TNT?

Ana: Job-ul de la TNT, pana sa fie “exploziv”, este unul in care am petrecut foarte mult timp. Sunt adeseori intrebata (uneori cu o unda de repros) de ce am stat aici atata amar de vreme. Raspunsul este simplu: pentru ca jobul de la TNT a fost de fapt mai multe job-uri: in fiecare dintre etapele de dezvoltare ale firmei, jobul de manager de resurse umane a insemnat ceva mai mult sau mai putin diferit. Pe de alta parte, TNT este un loc in care HR-ul chiar are un loc real la masa deciziei. Mai mult, atata vreme cat am demonstrat ca merit libertate absoluta in meseria mea, aceasta mi-a fost acordata. Nu e putin lucru.

 BOGDAN: Care sunt atu-urile companiei TNT raportate la concurenta!? Puncteaza trei idei care transforma si a transformat TNT intr-o companie de top

Ana: Nu stiu daca ai observat mesajul care apare pe avioanele si camioanele noastre, mesaj care reflecta o abordare aparte a oricarei provocari, de catre oamenii de la TNT: Sure we can. Grafic, ultima parte a mesajului pare scrisa de mana, ca o semnatura. Cu alte cuvinte, facem lucrurile sa se intample, muncind in echipa si punem suflet. Acest gen de abordare este cel care face diferenta si care ne aduce constant rezultate masurabile, de business.

BOGDAN: Care sunt secretele succesului tau?

Ana: Ar trebui sa definim mai intai ce inseamna succes, pentru ca sa stiu daca am asa ceva! 🙂 In parte glumesc, desigur: daca succes inseamna a lasa in urma lucruri care functioneaza si de care te mandresti, daca succes inseamna sa fii impacat atunci cand te uiti in oglinda… atunci chiar am succes! Pana la secrete, cred cu sinceritate ca m-a ajutat enorm faptul ca ma autopercep ca fiind un om norocos si funciarmente fericit. Sunt convinsa ca, daca aveam despre mine convingerea ca sunt mai nefericita decat merit si/ sau impiedicata la tot pasul de vitregia sortii, nu s-ar fi obosit nimeni sa ma intrebe azi ceva… Da, cred ca succesul tine in mare parte de felul in care noi ne raportam la noi insine.  Desigur, a fost important sa muncesc pe branci si sa invat diverse, dar indraznesc sa spun ca cea mai importanta munca a fost cea depusa cu propriile-mi limite si blocaje, iar cea mai importanta invatare – cea despre mine insami. Eu cred ca fara acest tip de efort, nu reusim mare lucru. Indiferent la cate cursuri mergem, cate diplome avem sau cate carti de specialitate citim. Cel mai mult am invatat gresind: gresind, lovindu-ma de praguri, admitand ca am dat-o in bara si avand disponibilitatea de a intelege cu onestitate unde si de ce am gresit.

BOGDAN: Cum iti colorezi putinul tau timp liber?

Ana: In primul rand, sa facem o precizare: nu as sta intr-un job in care timpul liber ar fi putin. Stiu ca in corporatii se poarta manageri cu putin (spre deloc) timp liber. Eu nu as rezista intr-un astfel de job! Nu cred in oameni-masini care muncesc non-stop. Nu cred in vieti in care timpul personal este redus la aproape nimic.

In timpul meu liber, fac cele mai diverse lucruri: conversez cu fiul meu de 15 ani, inot, imi plimb cainele, ma intalnesc cu prietenii, citesc, merg la teatru si film, particip la proteste de strada atunci cand simt ca vocea mea trebuie sa se faca auzita, incerc sa pun umarul la cauze in care cred.

Sunt un cautator: bucuria cea mai mare pentru mine este deci, sa gasesc: un vers care plezneste emotiile, un om frumos, o carte de care nu ma pot desprinde, o emotie cu care nu m-am mai intalnit, o imagine care-mi taie respiratia, o poveste care ma face sa gandesc si ma mai invata ceva . Pe scurt, caut acele momente de gratie care pot fi numite fericire. Nu le caut intr-un loc anume, caci ele se gasesc in cele mai nebanuite locuri. Nu le caut nici sub o forma anume, caci ele se gasesc sub cele mai nebanuite forme…

BOGDAN: Ce ti-ai propus pentru 2014?

Ana: Desigur, exista o serie de lucruri clare: reacreditarea TNT ca organizatie Investors in People, ar fi un exemplu. Investors in People este un standard frumos, acreditarea implica multi ani de munca, iar pastrarea acreditarii nu este nici ea un lucru chiar usor.

Planurile profesionale pentru 2014 mai includ schimbari in procesul de evaluare al performantei (in sensul implementarii unei aplicatii care va reduce birocratia si cantitatea de hartie consumata) si revizuirea proceselor prin care un nou angajat este integrat in organizatie.

In plan personal, mi-as propune sa inchei 2014 undeva la mare, in plin soare. Dar nu este foarte realist. Mi-as mai dori sa-mi pot propune sa inchei anul intr-o Romanie mai normala din punct de vedere politic si social, dar din nefericire cred ca este inca si mai nerealist… Un mic plan realist ar fi sa urmez un curs de fotografie.

 BOGDAN: Cum trebuie sa fie sau ce trebuie sa faca un tanar sau o tanara ca sa poata lucra la TNT?

Ana: Desigur, trebuie sa indeplineasca acele cerinte ale postului fara de care nu ar putea face fata rolului sau in organizatie, dar asta este de la sine inteles. Esential este sa se potriveasca culturii organizatiei; asta presupune sa fie o fire deschisa si onesta. Sa aiba simtul umorului, creativitate, curajul de a experimenta si de a-si asuma responsabilitatea propriilor opinii si actiuni.

BOGDAN: Un mesaj pentru cititori

Ana: Lasa-ti problemele personale la usa biroului, ne indeamna adeseori angajatorii. Nu stiu indemn mai imposibil de urmat. Si, chiar de indemnul devine posibil de urmat – printr-un soi de interventie aproape chirurgicala asupra mintii si sufletului nostru – la ce bun? Pentru a lasa problemele la usa biroului, acolo trebuie sa-ti lasi si visele. Si emotiile.

Si astfel, intri in birou sub forma unei jumatati-de-om… Oare cat de bine, mult si performant pot munci niste jumatati-de-oameni? Si, mai ales, pentru cat timp? Cautati deci, acele companii in care puteti functiona ca oameni intregi. Acele companii de care nu trebuie sa fugi pentru a avea o viata si dupa serviciu…

 In loc de Epilog…

Pentru ca a vorbit putin si de Africa, o melodie tulburatoare dintr-un film si mai tulburator…

4 thoughts on “Ana Glavce – Povestea din spatele unui om energic, ambasador de brand pentru TNT!”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *