Fără categorie

Alexandra MIHAI – Un nume comun, un suflet neobisnuit de NEERLANDEZ!

Spread the love

Alexandra Mihai are 20 ani si s-a nascut in Ploiesti la 17 mai 1990. Este studenta la Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea Bucuresti / Sectia: Filologie / Specializarea: Engleza (A) – Neerlandeza (B) si a studiat si la Universitatea Hasselt, Belgia (Cursuri de limba si cultura neerlandeza). Dar povestea ei de abia acum incepe…

Reporter: Stiu ca esti studenta la Limbi Straine si stiu ca ai ales limba olandeza ca limba de studiu pe timpul facultatii. De ce ai facut aceasta alegere?

Alexandra: Sa-ti raspund prin: „Adevar sau provocare”? Adevarul este ca daca nu as fi fost motivata suficient as fi ales drept specializare secundara o limba straina pe care am mai studiat-o sau cel putin care presupune un grad mai scazut de dificultate in ceea ce priveste acumularea cunostintelor. De fapt, in acest lucru a constat si provocarea. Pentru ca deprinderea vorbirii unei limbi straine, de exemplu una de calibrul limbii neerlandeze (olandeze), reprezinta o provocare in adevaratul sens al cuvantului. Un alt factor decisiv in alegerea limbii neerlandeze l-a constituit poate si statutul pe care aceasta il avea…de „limba exotica”. Daca nu ma insel, anul trecut se vehicula prin presa scrisa si online ca limbile nordice (norvegiana, suedeza), limba neerlandeza, poloneza sau ebraica sunt printre cele mai cautate pe piata. Asa ca am trecut la un mic „research” si in urma cautarilor am regasit „olandeza” printre limbile de concurs pentru sectiile de admitere de la Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, iar potentiala combinatie de limbi straine (engleza-neerlandeza) era cu adevarat posibila. Prin urmare, nu am mai stat pe ganduri si am facut optiunile. Si acum imi spun:Nici ca as fi vrut sa fiu altundeva sau sa studiez altceva!”. Desi se spune ca oamenii se schimba in timp si incep sa tanjeasca dupa lucruri diferite, iata ca eu imi mentin parerea, iar ceva in adancul sufletului imi spune ca am facut alegerea corecta. Poate ca a fost vorba si de inspiratie, am simtit-o ca pe o trezire, o accentuare brusca a dorintelor mele de a reusi in acest domeniu.

Reporter: Ce iti place cel mai mult la Olanda?

Alexandra: Desi nu am avut inca oportunitatea de a explora cum se cuvine acest taram plin de amuzament si suspans, pot spune ca ma atrage sau sunt de acord cu ceea ce este tipic neerlandez. De exemplu, convivialitatea este o traditie spirituala vie si este esentiala pentru populatia neerlandeza. Poate de aceea neerlandezii reusesc sa fie agreabili, primitori, tineri din punct de vedere spiritual, zambareti, entuziasti. Consider ca pana si ridurile de expresie sunt un rezultat al atitudinii lor pozitiviste, mereu incurajante. Neerlandezii pun un pret extraordinar si pe curatenie, un alt elemnt tipic neerlandez. Cred ca Olanda se numara printre statele care reprezinta un model de civilizatie, ordine si curatenie. Armonia nu mi s-a parut niciodata plictisitoare, poate si de aceea am indragit Olanda si Belgia. Olandezii si flamanzii sunt oameni frumosi si chiar par fericiti. Am invatat ca neerlandezii ocupa un loc fruntas in ceea ce priveste atitudinea pe care o au fata de propria fericire. „Aproape jumatate din populatie se considera foarte fericita, doar un procent isi declara nefericirea totala.” Si asta mi-a fost dat sa vad cu proprii mei ochi si…m-au convins! Desi poate suna putin „cliché-istic”, lalelele si morile de vant (desi inventie maura, iar nu neerlandeza) sunt niste atractii cu adevarat fascinante! Ele sunt considerate simboluri ale frumusetii peisajelor neerlandeze. Cred ca mi-au trecut prin „porii” mintii atat de multe imagini ce aveau ca personaj principal natura, incat imi este practic imposibil sa dau uitarii vreun moment sau loc anume.

Reporter: Dintre Belgia si Olanda ce alegi si de ce?

Alexandra: Pentru ca am petrecut mai multa vreme in Belgia, in regiunea de limba neerlandeza – Flandra – voi inclina spre prima varianta. Pas cu pas, am descoperit o comunitate flamanda manierata, inventiva, care pune in practica ideile unor viitoare conurbatii. Bunul gust este la el acasa, si chiar daca te vei rataci printre zecile de strazi si stradute cu arhitectura asemanatoare, fii sigur ca ti se arata drumul cel bun pentru a ajunge la destinatie daca apelezi la bunavointa unui nativ. De aici si caracterul lor sociabil care reiese ori de cate ori le vei cere ajutorul. Cred ca simpatia si amabilitatea sunt trasaturi genetice ale poporului neerlandez, altfel nu-mi explic cum de nu le lipsesc niciodata. Ma gandesc la Belgia iar gandul imi zboara inevitabil la plimbarile peste plimbari, excursiile peste excursii, la cladirile impunatoare pe care le-am savurat cu privirea, la gastronomia belgiana ridicata la rang de arta, la experienta incantatoare a vizitelor pe canalele oraselor, la miile de dovezi ale mandriei civice, la atmosfera boema conturata de calestile trase de cai si strazile medievale punctate de cafenele, si chiar as dori sa „blochez” aceasta lista intr-o bucla infinita pentru ca experienta belgiana mi-a fost atat de draga incat as vrea sa itereze la nesfarsit!

Reporter: Care crezi ca sunt diferentele majore dintre tinerii de aici si tinerii din Benelux?

Alexandra: Nu cred ca exista foarte multe diferente majore daca introducem in ecuatie doar tinerii care in prezent activeaza in invatamantul superior. Totusi, o prima observatie suficient de frapanta pentru mine, ca sa o includ in acest raspuns ar fi ca tinerii „de acolo” nu par stresati…absolut deloc! Nu se impacienteaza din „nimicuri”, iar „marul discordiei” pare sa fie un fruct simbolic aparent inexistent. Ba chiar iti dau impresia ca nu ar avea griji sau probleme, vazandu-i ca se bucura de tinerete si poate de putinul timp liber pe care il au la dispozitie prin parcuri si cafenele. Spun „putinul timp liber” pentru ca mi-au lasat impresia ca ar fi mai implicati in activitatile extracurriculare dedicate dezvoltarii personale si extinderii retelei de cunostinte. In plus, mobilitatea in educatie nu este considerata un lux cum poate noi am fi tentati sa o tratam, si acest lucru se petrece pentru ca tinerilor din Benelux nu le lipsesste  aceasta mobilitatea dar nici senzatia de libertate. Astfel ei devin multiculturali, ceea ce constituie un adevarat avantaj pentru dobandirea vitalitatii atat de mult necesare  dezvoltarii societatii.

Reporter: Care e dorinta ta cea mai mare?

Alexandra: Din an in an am cate o dorinta mai puternica ce reuseste sa o inlocuiasa pe precedenta! 😛 A-ti urmari evolutia este un pas pe care trebuie sa il faci. De fapt, chiar am fost  sfatuita sa fac acest lucru. Asadar, dorinta care se regaseste in „tendintele sezonului” 2010-2011, special creat pentru Alexandra, ar fi sa ma reintorc in Belgia sau cel putin sa am parte de o evolutie si mai frumoasa in ceea ce priveste limba neerlandeza. Pentru ca a devenit o prezenta constanta in existenta mea, am de gand sa fructific orice oportunitate care m-ar putea ajuta sa consolidez legatura pe care o am cu aceasta limba straina sublima. Si pentru ca Alexandra nu poate avea o singura dorinta la superlativ, ea ar mai adaga in „wishlist”-ul sau extinderea ariei de cunostinte in materie de jurnalism online si participarea in cat mai multe activitati din sfera voluntariatului care nu fac altceva decat sa-si lase amprenta benefica asupra dezvoltarii unei personalitati armonioase.

Reporter: Unde te vezi peste 7-8 ani?

Alexandra: Mi-as dori sa am propriul meu „glob de cristal” care sa-mi dezvaluie cate ceva in acest sens si sa spulbere cumva o parte din dificultatea pe care o atribui unei astfel de intrebari. Imi place sa cred ca in lantul evolutiei noastre se adauga, ceas de ceas, cate o veriga care sa ne determine sa constientizam progresul si modul in care acesta se apilca existentei noastre. Stii ce mi-ar placea? Sa revin cu un raspuns peste aproximativ 7 ani si sa-ti dau vesti bune! Si asta doar pentru ca sunt o adepta a concretului si prefer cuvantul precis celui vag.

Reporter: Un mesaj pentru studentii de la Limbi Straine care inca nu s-au inscris in ASLS.

Alexandra: O posibila „aderare” la ASLS (Asociatia Studentilor din Facultatea de Limbi si Literaturi Straine) va activa studentilor dorinta de a se implica intr-o sumedenie de proiecte dedicate in special deprinderii de aptitudini intr-una din ariile: HR, PR, Social, Relatii Internationale, Cultural-Educational, Marketing, Jobs, sau, de ce nu, in toate. 😉 . Oare de ce nu ti-ai dori sa fi in permanenta activ, sa iti extinzi cercul de prieteni si sa-ti sporesti considerabil increderea in tine? Nu vreau sa sune ca o oferta la un „produs” 3in1, insa consider ca  este necesara constientizarea acestor beneficii care ii vor astepta „ cu bratele deschise” pe studentii de la Facultatea de Limbi si Literaturi Straine. Nu este o pledoarie pentru ASLS, ci pentru cei care isi doresc cu adevarat sa faca parte dintr-o echipa care stie sa isi managerieze resursele astfel incat sa realizeze proiecte ingenioase si sa organizeze evenimente de amploare. ASLS se adreseaza tuturor studentilor carora le surad aceste idei si care deja se imagineaza in astfel de ipostaze. Si nu este vorba de procesul de recrutare a unui numar suficient de studenti, ci a celor mai potriviti dintre ei pentru a intreprinde activitatile desfasurate in cadrul ASLS intrucat creativitatea si o abordare pozitiva a proiectelor vor avea numai efecte benefice asupra asociatiei.

Bogdan Daradan

0 gânduri despre „Alexandra MIHAI – Un nume comun, un suflet neobisnuit de NEERLANDEZ!”

  1. ..frumoase raspunsuri! ..si mai frumos conturate experientele povestite ..si cel mai frumos dintre toate, sinceritatea si naturaletea raspunsurilor! 🙂

  2. Alexandra, esti o tanara cu un potential extraordinar! Chiar te sfatuiesc sa mergi pe „calea” jurnalismului online. Ai o expresivitate deosebita, profita de ea. Succes

Dă-i un răspuns lui Anghelus Anca Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *